Românul care a cartografiat capătul lumii a ajuns vineri seara la Câmpina

Câți dintre noi știm că un român a lăsat urme adânci în istoria explorărilor mondiale? Că un tânăr născut în prima jumătate a secolului al XIX-lea a avut îndrăzneala să plece singur spre celălalt capăt al globului, să cucerească respectul savanților europeni și să își lege numele de una dintre cele mai dure și misterioase regiuni de pe Pământ: Țara de Foc?
Vineri seara, la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza”, printr-un eveniment de excepție, Iuliu Popper a revenit printre noi. Și nu ca o umbră din trecut, ci ca un model viu, readus în actualitate prin volumul „Țara de Foc” și prin cuvintele pline de pasiune ale Părintelui Petru Moga.
Evenimentul, datorat inițiativei Andreiei Sachelia – Moga, Asociației Pampaedia și Pe drept cuvânt, a adus împreună o sală plină: personalități, oameni de cultură, dar și câțiva tineri, veniți să descopere o poveste care are forța de a inspira generații întregi. Moderatorul serii, avocatul Florentin Țuca, a reușit să ofere ritm și coerență discuției, dar centrul de greutate a rămas acolo unde trebuie: asupra destinului lui Iuliu Popper și asupra felului în care figura sa merită repusă la loc de cinste.

Părintele Petru Moga a fost cel care a făcut posibilă această întâlnire peste timp. Din cuvintele sale, Popper nu a apărut ca un simplu nume în manuale, ci ca un om viu: un explorator curajos care a cartografiat Țara de Foc cu o minuțiozitate uimitoare, un inventator care a creat metode revoluționare pentru exploatarea aurului, dar și un caracter puternic, care a avut tăria să lupte împotriva corupției și a abuzurilor. Părintele a reușit să ne arate nu doar realizările, ci și fibra morală a unui român capabil să se ridice deasupra vremurilor sale.
Invitații speciali – Alteța Sa Regală Principele Nicolae al României și doamna Alina-Maria, Robert Cazanciuc, vicepreședintele Senatului României, Vlad Popa, proprietarul Editurii Univers Enciclopedic, și Cornel Nanu, primarul comunei Cornu – au întregit prin prezența lor acest tablou cultural, onorând inițiativa și arătând că trecutul poate deveni punte de dialog pentru prezent.
Privindu-i pe cei câțiva adolescenți din sală, un gând mi-a străbătut mintea – că poate, peste ani, unul dintre ei va povesti cum întâlnirea cu personalitatea lui Popper i-a schimbat destinul. Pentru că, în esență, acesta a fost darul serii: exemplul unui român care nu a acceptat limitele și care, prin curaj, inteligență și perseverență, a reușit să cucerească respectul lumii.

Pe de alta parte, imediat după, un alt gând m-a învăluit în tristețe. Unde au fost copiii noștri în această seară? Nu ei poartă vina că nu au fost în sală, ci noi, oamenii mari. Noi, părinții și profesorii, care nu îi aducem lângă astfel de povești, care nu le arătăm ce înseamnă să întâlnești personalități și destine adevărate. Uneori nu vedem încotro se duce societatea, alteori ne prefacem că nu vedem. Și atunci cum să ne mirăm că generațiile tinere caută modele în altă parte? Iuliu Popper ar fi putut fi pentru mulți dintre ei un exemplu de curaj, de inteligență pusă în slujba explorării și de verticalitate morală. Dar pentru asta trebuie mai întâi să îi aducem aici, aproape de astfel de experiențe.
Cartea „Țara de Foc” este una de citit la orice vârstă. Pentru tineri, poate fi scânteia care aprinde dorința de a visa mai departe de granițe și de a realiza lucruri mari. Pentru adulți, o invitație la reflecție asupra valorilor morale și a puterii de a nu ceda în fața corupției. Pentru vârstnici, o ocazie de a redescoperi un român care merită așezat printre figurile de aur ale istoriei noastre.
La final, nu ai fi putut pleca din sală fără sentimentul că ai participat la ceva mai mult decât o lansare de carte. A fost o lecție de istorie vie, un act de recuperare culturală și, mai ales, o dovadă că există oameni, precum părintele Petru Moga, care au puterea de a aduce din nou la lumină personalități uitate, transformându-le în repere pentru comunitatea de azi.

Cătălina PARASCHIV