Eveniment

Despre populism la Câmpina

Prima Serată culturală Elstar din anul 2019 l-a avut invitat pe politologul Robert Adam, care și-a lansat și la Câmpina incitantul volum „Două veacuri de populism românesc” apărut anul trecut la Editura Humanitas, carte care a stârnit numeroase reacții în spațial cultural românesc, din ce în ce mai restrâns ca public, dar, probabil, unul din cele mai dinamice sectoare ale României de astăzi.
Înainte de a prezenta impresionantul CV academic și publicistic al invitatului, Codruț Constantinescu – amfitrionul și inițiatorul seratelor culturale –  a mărturist audienței câmpinene că intenția sa inițială era nu numai de a organiza și promova autorii câmpineni sau prahoveni, ci de a aduce, în măsură posibilului, și scriitori sau alți actori (politologi, istorici etc.) din spațial cultural românesc de nivel național. „Niciuna din cele trei mari personalități cu care se mândrește Câmpina în prezent nu era câmpineană, în sensul că nu s-au născut aici, însă toate cele trei personalități erau cel puțin de nivel național în perioada de dinainte de Marele Război”. Trecând fugitiv prin cartea prestigiosului invitat, Codruț Constantinescu a concluzionat că, personal, populismul i se pare o combinație perfectă între demagogie, iresponsabilitate, cinism și naționalism, în dozaje diferite, de la caz la caz.

 

Christian Crăciun, personalitate care a dezvoltat de-a lungul timpului și o dimensiune publicistică de prim rang, fiind editorialistul plin de nerv al ziarului nostru de aproape două decenii, fin analist al vieții politice românești de după 1989, a afirmat: „Volumul d-lui Robert Adam este o panoramare a istoriei noastre moderne (de la începutul sec. XIX) prin prisma ideologiilor care s-au apropiat de populism. Este o perspectivă inedită și care stârnește multe interogații privind raporturile dintre decidenții politici și „popor”. Devenit din ce în ce mai acut și mai puternic în prezent (prin telepopulism) acest mod „de lucru” al politicianului de azi are rădăcini îndepărtate, atât în Rusia, cât și în America veacului al XIX-lea. Momentele analizate sunt în special Gherea, Stere și Iorga (socialism, poporanism, sămănătorism) care au gândit „soluții” sociale la problema centrală a situației țărănimii. Urmează o analiză rafinată a complexității Interbelicului. De urmărit, de asemenea, ultimul capitol care descrie succint devenirea mișcărilor populiste după 1989. O carte de mare utilitate, deschizătoare de drumuri în ceea ce privește înțelegerea istoriei modernizării României, dar și a politicilor prezente”.
Robert Adam și-a prezentat pe larg volumul publicului câmpinean, spunând că populismul are două elemente centrale, pe care le dezvoltă : apelul la popor și antielitismul. „Întrebările pe care și le pune populismul nu sunt neapărat greșite, participarea cetățenilor la treburile publice este în sine foarte importantă, problema populismul este că da răspunsuri greșite, oferind tot felul de soluții miraculoase”. De altfel, unul dintre cei mai avizați analiști ai fenomenului scria că „resortul central al populismului nu este altul decât exploatarea sistematică a visului”.
În continuare, Robert Adam a afirmat că, spre deosebire de Codruț Constantinescu, căruia populismul i se pare un virus care atacă democrațiile, lui fenomenul i se pare consubstanțial cu sistemul democratic, populismul nu dispare niciodată, este ciclic, iar uneori este adoptat de partide explicit populiste (cum a fost în cazul românesc cu PRM sau Partidul Poporului-Dan Diaconescu), alteori el fiind preluat explicit de ceea ce politologii numesc partidele mainstream. În urma studierii fenomenului populist românesc postdecembrist, Robert Adam a ajuns la concluzia că acesta este continuatorul fidel al celui național-comunist și nu al celui interbelic, din cauza schimbării radicale a societății românești de către sistemul totalitar comunist. De altfel, Robert Adam s-a justificat de ce nu a analizat fenomenul populist în prima parte a regimului comunist din România (RPR), fiind de părere că „este un non-sens să vorbești despre populism într-un stat totalitar”. O altă caracteristică importantă a populismului ar fi și faptul că el se adaptează foarte bine înnoirilor tehnologice, iar de câțiva ani buni el a migrat către on-line, depășind faza de ziar sau televiziune (de altfel, cele două exemple populiste din România au plecat tocmai de la un ziar – „România Mare” și o televiziune – OTV). Ar exista diferențe importante între populismul central și est-european care a îmbrățișat naționalismul virulent (inclusiv în România) și populismul occidental, pe care politologul român l-a studiat chiar la el acasă, în spațiul francofon din vestul Europei. Robert Adam ar urma să revină cu încă un volum pe această tematică amplă și de mare actualitate în viitor. La finalul evenimentului, Robert Adam a acordat autografe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare