Recenzie: „Povești de familie” – o carte despre memorie, neam și Câmpina

„Cu minte, ochi și suflet de femeie care cunoaște lumea, influencer care și-a croit un frumos drum prin viață, cu copii, fini și o droaie de nepoți (diamantele inimii ei), pasionată de istoria și noutățile urbei – Câmpina! – Violeta are ce și cui povesti mai mult decât isteața Șeherezadă în cele 1001 de nopți”, scrie dl Liviu Gurău în fișa biografică de prezentare a cărții familiei doamnei Violeta Beldianu, ingineră chimistă timp de 37 de ani la aproape centenara fabrică de anvelope/pneuri VICTORIA de la Florești, fostă BANLOC, actualmente MICHELIN, intitulată POVEȘTI DE FAMILIE.
Cartea este la a doua ediție, apărută la 25 decembrie 2023, în Colecția „Caietele – Jubileu ale Promoției 1969 a Liceului Ilie Pintilie Câmpina”, ediție revăzută și adăugită.

Tabla de materii, sau Cuprinsul, redă, în 18 capitole, povestea familiei doamnei Violeta Beldianu într-o manieră literară autentică, cititorul descoperindu-i talentul scriitoricesc cu valențe profesioniste, ceea ce denotă excepționala educație umanistă a autoarei, strălucită tehnocrată și povestitoare. Rezidă ipoteza noastră din mărturisirea cu care închide minunata narațiune, astfel: „În ceea ce mă privește, consider că prin munca mea mi-am făcut datoria, că nu am nedreptățit pe nimeni, că atunci când am avut ceva de spus, am spus verde, pe față, că am ajutat la formarea tinerilor și că am putut să las postul meu pe mâini bune!”
Vocația literară a doamnei Violeta Beldianu, dublură a celei profesionale – cu care a gravat etape memorabile în dezvoltarea și fabricarea anvelopelor în prima societate românească de „cauciucuri”, inaugurată la 4 iulie 1939 – onorează ingineria cu pagini lirice vibrante, darul aducerii aminte împletindu-se fericit cu acela al maternității înnăscute, în timbruri și tonalități aflate la apogeul familiei împlinite.
Pe sărite, sumarul propune puncte cardinale în existența distinsei autoare: „Mic album foto de familie”, „Bănești și Urleta pe scurt”, „Genealogie. Căminul părintesc”, „Tata, Dumitru (Titi) Barbu”, „Mama, Elena (Lenuța Dumitrescu) Barbu”, „Fratele meu, Adrian”, „Copiii și nepoții noștri” – câteva „ferestre” în magia familială Beldianu, cald exprimată pe coperta finală a cărții: „Suntem o promoție strâns unită, mulți ne știm din grădiniță, din părinți iubitori și cu frica lui Dumnezeu; la școală am avut profesori de excepție, noi fiind și năzdrăvani, și buni la carte. Viața ne-a risipit care încotro (…) O mulțime de oameni, situații și întâmplări din vremea noastră se întrețes într-o frumoasă lucrare colectivă (…) Scriem și In memoriam, din iubire și respect, în amintirea părinților, colegilor și profesorilor noștri plecați…”

Lucrare profund istorică, prin referirea la „Crâmpeie de preistorie”, la „Vama Câmpinii”, cartea Povești de familie a doamnei Violeta Beldianu relevă complexul orizont intelectual al domniei sale, impresionant prin panoramarea cuprinzătoare a unui areal plin de istorie, artă și cultură, situat pe versantul – și el bogat în istoria petrolului românesc – al râului Prahova. Construită enciclopedic și bogat ilustrată – le-am numărat! – cu peste 280 de fotografii, dintre care cele de familie abundă, lucrarea etalează imagini de mare valoare documentară: Dr. C. I. Istrati, castelul voievodal de la Breaza, Martha Bibescu și Ana de Noailles, Aurora Cornu, medicul Ioan Cantacuzino, ruina palatului stolnicului Constantin Cantacuzino de la Filipeștii de Târg, băile Telega, complexul monastic de la Brebu, artefactele de aur de la Sinaia, castelul Peleș, câmpinenii de la ’48, tatăl și fiul Dimitrie Barbu Știrbei, domnitorul Țării Românești (1849–1856), soții Dimitrie Barbu Știrbei (1842–1913) și Martha de Blome (1877–1925), prima librărie din Câmpina a lui Ion Crăciun, sondori pe dealul Bucea (1914), Casa Venețiană sau de Piatră de pe bulevardul Carol I, Victor Rădulescu, primarul Câmpinei (1926–1928), scriitorul Geo Bogza și revista sa Urmuz, Bogdan Petriceicu Hasdeu, vila Koch, fabrica Blome de șlefuit diamante, învățătorul Anastasie Scripcă, liceul particular Anastasie Bașotă, castelul Iulia Hasdeu, Aurel Vlaicu, Pădurea de sonde de pe Bucea (1920), ACC-ul – Atelierele Centrale Câmpina (fondate în 1930), Atelierul de biciclete și tocilărie Schmidt, Anton Raky, Doftana, Ana Pauker, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Constantin Dăscălescu, orchestra de jazz „Slobozia” (1943), un tractor „Lanz-Bulldog” (1939–1943), grupul directorial al IAV (1980), cu inginerii Adrian Barbu, Ioan Dan Buzulică, Nicolae Constantin și Vasile Lambru, precum și fotografia de grup din Uzina Nouă (decembrie 1975), unde o regăsim și pe doamna Violeta Beldianu.
De la pagina 211, autoarea descrie capitolul esențial al cărții, „Copiii și nepoții noștri”. Alina Barbu Ghica, fiica lui Adrian Barbu, prima nepoată, este surprinsă atât în amintiri tandre din copilărie, cât și în parcursul său profesional, devenind vicepreședinte Marketing la Michelin pentru Europa Centrală și Asia; este căsătorită cu Marius Ghica și are doi copii, Ruxandra și Petru Adrian. Sunt menționați apoi Anca (Barbu) Sinca, George Andrei Beldianu (Andi), fiul absolvent de Finanțe, căsătorit cu Alina Lazăr și tatăl Marei, precum și fiica Adina Beldianu, absolventă de Relații Internaționale, căsătorită cu Felix Stancu, mamă a Gloriei și Otiliei.
Vigoarea pictural-muzicală a evocărilor componenților familiei Beldianu – inclusiv a Câmpinei tinereții și maturității sale – este sintetizată de autoare în finalul cărții: „Eu m-am născut într-o familie mare, unită prin datini și respectul acordat vârstnicilor (…) Am fost un neam mare și puternic, parte a unui popor care și-a ridicat țara. Copilăria și tinerețea mea au fost «ieri», nu acum câteva decenii. Eu așa o simt!”

Serghie BUCUR