Profesorului Constantin Trandafir, magistrul cuvântului și al educației, la aniversară

Generațiile de elevi și studenți care au învățat Limba și Literatura Română în perioada 1964–1996, în școlile și liceele din Pechea – Galați, la Facultatea de Filologie a Universității „Dunărea de Jos” și la Liceul / Colegiul „Nicolae Grigorescu” – odinioară „Barbu Știrbei” – din Câmpina, păstrează și astăzi, printre amintirile lor cele mai dragi, portretul viu al dascălului lor de gramatică și literatură română, Constantin TRANDAFIR – o eminență captivantă prin forța expresivă a Limbii Române, de la notițele din caietele de curs, la extemporalele și tezele modelate de exigențele sănătoase și responsabile ale tradiției haretiene. Îl regăsim și în aducerile-aminte ale celor romantici, recunoscători Domnului Profesor Trandafir, consemnate în Amintiri, Memorii ori simple carnețele, în care au țesut pagini pentru sine și pentru urmașii lor…

Paginile 762–763 ale volumului S/T din Dicționarul General al Literaturii Române, apărut în 2007 sub egida Academiei Române, conturează – pe trei coloane – viața Profesorului Constantin Trandafir, dăruit generațiilor de elevi și studenți timp de aproape cinci decenii – punte între secolele XX și XXI – la catedrele școlilor, liceelor și universității amintite, concomitent cu o bogată activitate publicistică: mii de pagini de critică literară, note, însemnări și reportaje de călătorie, eseuri, prefețe, versuri, proză, epigrame și o vastă galerie de monografii. Toate acestea au fost publicate constant, sub semnătura Domniei Sale, în reviste de prestigiu precum: Convorbiri literare, România literară, Luceafărul, Viața românească, Transilvania, Steaua, Tribuna, Familia, Contemporanul, Cronica, Adevărul literar și artistic, Porto-Franco, Axioma, Pagini literare, Sinteze și Revista Nouă – ultimele patru fiind ctitorite și conduse, în ordine, de Marian Ruscu, Ion T. Șovăială, Victor Sterom și Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Revista Nouă, din februarie 2004, a fost condusă chiar de ilustrul nostru sărbătorit, în calitate de director, avându-l ca redactor-șef și editor-tehnoredactor pe distinsul poet, eseist și traducător Florin Dochia.

Mentor al primei Cafenele literar-artistice din Câmpina de după 1990 – „Vlad Mușatescu”, între 28 mai 1999 și 12 februarie 2004 – Constantin Trandafir a fost și animatorul cenaclului „B. P. Hasdeu”, între anii ’60–’90. A susținut viața jurnalistică locală semnând articole suculent-critice în primul ziar postrevoluționar, CÂMPINA, iar mai apoi, editoriale ironice și caustice în cotidianul OGLINDA CÂMPINEI, apărut la 8 martie 1999 – precursorul publicației OGLINDEI de AZI.

Precedentul literar al fiului soților agricultori Costică Trandafir și Măriuța (n. Enache) – Constantin Trandafir, născut la 4 iunie 1939 în Ivești, județul Galați – s-a concretizat prin debutul cu versuri în ziarul gălățean Viața Nouă (1955), urmat de prima cronică literară în revista Ateneu (1964). Dicționarul academic inventariază creația sa monografică până în 2007, trecând în revistă volumele:

• Paul Zarifopol (1981)
• Dinamica valorilor literare (1983)
• Introducere în opera lui Ștefan Petică (1984)
• Permanențe literare românești (1998)
• Recunoașterea valorii (2002)
• Ion Creangă. Spectacolul lumii (1996)
• Poezia lui Bacovia (2001)
• Efectul Caragiale (2002)

Preiau o precizare din fișa menționată: „T. s-a remarcat și ca îngrijitor și prefațator al unor ediții de scrieri din G. Coșbuc, O. Goga, B. P. Hasdeu, Al. Macedonski, Mateiu I. Caragiale, M. Sadoveanu, Al. A. Philippide ș.a., destinate îndeosebi tineretului studios. O insolită proză umoristică, în serial, a publicat istoricul și criticul literar T. sub pseudonimul Thalia Mușat: Jurnalul unei adolescente (1991) și Jurnalul unei fete naive (1993)”.

Fiind prezent la aproape toate lansările cărților Domnului Trandafir – o onorantă etichetă, asemănătoare cu a personajului omonim sadovenian – raftul meu dedicat s-a îmbogățit cu următoarele monografii apărute după 2007, toate primite cu afectuoase dedicații:

• Mihai Sebastian (2007)
• 1989. Vedere din provincie (2009)
• Ion Creangă. Spectacolul lumii și O călătorie în imperiu. De la Câmpina la Petersburg (2012)
• Pactul conversației. Narațiuni critice (2014)
• Cititul cărților. Poezia (2016)
• Trei Crai plus Infernul (2019)
• Constelația de aur a scriitorilor români (2020)
• Mișcarea prozei la români (2021)
• La cote înalte. Scriitori români (2021)

Pe orizontul Reperelor bibliografice, scrierile aniversatului Literaturii Române se alătură unei pleiade de referință: Teodor Vârgolici, Mihai Dinu Rachieru, Mircea Popa, Constantin Hârlav, Adrian Marino, Florin Mihăilescu, Dan Mănucă, Nicolae Dumitrescu, Christian Crăciun și Florin Dochia.

Serghie Bucur