În perioada premergătoare împlinirii a 154 de ani de la nașterea Iuliei Hasdeu (14 noiembrie 1869) s-au desfășurat la Câmpina, dar și în capitală, mai multe evenimente menite a cinsti memoria celei care a plecat spre nemurire la vârsta de numai 18 ani. Unica fiică a savantului B.P. Hasdeu, Iulia a fost un copil de geniu, fiind prima româncă acceptată să-și desăvârșească studiile la Sorbona. Și asta la numai 16 ani.
„Revoluția Iulia”
Sub genericul „Iulia Hasdeu 154”, Muzeul B.P. Hasdeu a organizat în luna noiembrie mai multe activități destinate tuturor grupelor de vârstă.
„Pentru Iulia Hasdeu, pe care tatăl și-a dorit-o nemuritoare, Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu” în colaborare cu prieteni, parteneri, sponsori și voluntari a creat o serie de acțiuni care să le amintească românilor că în cultura națională a existat, pentru 18 ani, 10 luni și 15 zile, o tânără care ar fi putut schimba lumea secolului în care a trăit, dar care, prin puterea exemplului vieții ei, poate fi model pentru schimbarea din viețile noastre de acum”- aflăm de pe site-ul Muzeului Hasdeu, care la inițiativa noii conduceri, asigurată de Aura Dobre, a primit o față nouă, mai dinamică, fiind actualizat la zi cu toate evenimentele care au avut sau urmează să aibă loc.
În ordine cronologică, iată care sunt activitățile dedicate celor 154 de ani de la nașterea Iuliei Petriceicu Hasdeu, unele dintre acestea continuând și în zilele următoare:
– Ateliere de creație și de lectură atât la sediul Muzeului Memorial „B.P. Hasdeu”, la Prăjitoria cu povești, cât și la câteva dintre grădinițele din Câmpina;
– 11 noiembrie: ♦ spectacolul „Povești fără sfârșit” creat și interpretat de Adrian Munteanu, destinat copiilor de toate vârstele; ♦ „Reînvierea unei viziuni” – expunerea rochiei create după schițele Iuliei Hasdeu, în Camera cu cale din Castelul care îi poartă numele; ♦ „Paingul orb – recital de sonete și videosonete”, de Adrian Munteanu. Moment artistic organizat de Prăjitoria cu Povești în parteneriat cu Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu”;
– 12 noiembrie: ♦ vernisajul expoziției „Frumosul… în artă” al elevei Andreea Bunescu, de la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu” la sediul Muzeului Memorial „B.P.Hasdeu”; ♦ Festivitatea de premiere a Concursului Național de Poezie „Iulia Hasdeu”, ediția a XXI-a organizată de Casa de Cultură „I.L. Caragiale” din Ploiești în parteneriat cu Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu”;
– 13 noiembrie: ♦ „Explorează, alege, celebrează! Azi, Iulia Hasdeu” întâlnire cu elevii clasei a XI-a C a Liceului Teoretic „Aurel Vlaicu” Breaza;
– 14 noiembrie: ♦ inaugurarea Căsuței cu cărți „Iulia Hasdeu” realizată de Clubul de Lectură Câmpina în parteneriat cu Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu”; ♦ „Recital 154 de poezii pentru Iulia Hasdeu” cu poeți din Prahova și din lumea largă. Recitalul este organizat de Librăriile Elstar, în parteneriat cu Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu” (ora 17.00, Librăria Elstar);
– 15 noiembrie, ora 11.00: ♦„Prințesa fluture” la Grădinița nr 1! Copiii de la grupa mare se vor întâlni pentru prima dată cu „Prințesa fluture” basmul scris acum mai bine de 130 de ani de Iulia Hasdeu;
– 16 noiembrie, 11.00: ♦expunerea setului de bijuterii „Camille” realizat de Quod by Alexandra, dedicate Iuliei Hasdeu;
– 18 noiembrie, ora 16.00: ♦ Ia celor două Iulii va fi prezentată, doar pentru o seară, la Galeria Colecțiilor Etnografice Brebu, cu sprijinul Iraidei Florea. Participanții pot admira ia doamnei Iulia Hasdeu, veche de peste 150 de ani, purtată și de Iulia cea mică la Paris.
Duminică, 19 noiembrie, începând cu ora 21.00, History Chanel va difuza, în premieră, povestea Iuliei Hasdeu și a Castelului care îi poartă numele, în cadrul proiectului „Enigmele României”, prezentat de actorul Marcel Iureș.
Toate activitățile au fost organizate în exclusivitate din donații și sponsorizări urmare măsurilor de austeritate impuse prin OUG 90/2023, care prevede că instituțiile şi autorităţile publice locale nu pot finanța din fonduri publice organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice etc.
„O mână de oameni, la care s-au mai adăugat, în scurt timp, alte mâni de oameni, ne-am hotărât să organizăm în Câmpina, dar și prin alte părți… unde s-au mai strâns alte mâini de oameni, activități culturale… cu bani puțini, spre deloc, cu multă creativitate și la fel de multă voie bună, având dorința de a demonstra că atunci când ți se spune că nu poți… tu poți mai mult! Am reușit, ca în câteva zile să organizăm, cu buget aproape minim (și cu niște amânări de plată, trebuie să recunoaștem) o serie de acțiuni dedicate celor 154 de ani de la nașterea Iuliei Hasdeu, exclusiv din fonduri private și din sponsorizari. Da, la Câmpina. În 2023. Și afirmația are acoperire în realitate! Nu e doar declarativă! Împreună demostrăm că putem lucra foarte fain și că mai și râdem pe săturate. Facem un fel de revoluție! Revoluția „Iulia” de la Câmpina!” – a mărturisit Aura Dobre, directorul Muzeului B.P. Hasdeu, pe pagina sa de Facebook.
„Reînvierea unei viziuni”
Din seria evenimentelor dedicate zilei de naștere a Iuliei Hasdeu a făcut parte și expunerea unei rochii create astăzi după schițele autentice, în cerneală, vechi de circa 137 de ani, găsite în jurnalul Iuliei. Concretizarea visului Iuliei, vechi de mai bine de-un secol, a pornit de la o cercetare în arhive și un articol publicat de George Grigorescu în revista prahoveană „Lace Magazine”. Rochia a fost realizată de designerul Alexandra Catrangiu, la inițiativa Loredanei Marin, fondator al revistei „Lace Magazine”, care s-a bucurat la rândul său de sprijinul unei echipe dedicate.
Rochia realizată după schițele Iuliei Hasdeu este acum exponat permanent al muzeului și poate fi admirată în castelul ce-i poartă numele.
Ziua porților deschise la mausoleul familiei Hasdeu din Cimitirul Bellu
Asociația Culturală „Iulia Hasdeu”, în colaborare cu Asociația „Călător prin România”, a organizat sâmbătă, 11 noiembrie, Ziua porților deschise la mausoleul familiei Hasdeu de la Cimitirul Bellu din București. Cripta a fost deschisă pentru prima dată după mult timp, astfel încât peste 200 de persoane au avut ocazia să viziteze „mormântul-poemă”, care împreună cu castelul ridicat la Câmpina reprezintă unicele temple spiritiste din lume.
Construit între 1888 și 1890 de Bogdan Petriceicu-Hasdeu în memoria fiicei sale, mausoleul este unic în lume și prin faptul că a fost construit doar pe baza indicațiilor primite de savant în timpul ședințelor de spiritism.
De-a lungul timpului și cu precădere după al doilea război mondial, cavoul a fost profanat în repetate rânduri, fiind ulterior închis cu lanțuri. De aici au fost furate mai multe obiecte de valoare, între care și busturile din teracotă ale lui Iisus, Victor Hugo și Shakespeare. Unele dintre artefactele din mausoleu au fost duse în Castelul de la Câmpina spre conservare: bustul Iuliei Hasdeu realizat de sculptorul Ion Georgescu, bustul Iuliei Faliciu-Hasdeu realizat de Carol Stork, biroul Iuliei, basorelieful intitulat „Prinos Iuliei Hasdeu”, placa pe care este gravată partitura melodiei „Sursum” și alte câteva obiecte.
Asociația Călător prin România, prin președintele acesteia, Iulian Tănașcu, a reușit recuperarea unor obiecte furate în urmă cu mulți ani, între care două medalioane de bronz de pe luminator, care urmează să fie predate Muzeului B.P. Hasdeu din Câmpina.
Cea mai teribilă profanare a fost pângărirea corpului Iuliei, căreia mai întâi i-a fost luat voalul de mireasă de pe cap, după care i-au fost tăiate șuvițe de păr, pentru ca în final să-i fie furat capul cu totul. Ceea ce a mai rămas din osemintele acesteia se află într-o raclă mică din lemn așezată pe capacul sarcofagului. În mausoleu își mai dorm somnul de veci Bogdan Petriceicu-Hasdeu și soția sa, Iulia Faliciu-Hasdeu.
Tot pentru a cinsti memoria Iuliei, Asociația Călător prin România, ONG Caradja Cantacuzino și Muzeul B.P. Hasdeu din Câmpina, prin directorul său, Aura Dobre, au inițiat o campanie de strângere de semnături pentru ca o sală a Universității Sorbona din Paris să poarte numele Iuliei Hasdeu. Campania „Iulia Hasdeu la Sorbona” se va încheia pe 31 decembrie.
„Misiunea noastră nu se oprește aici. Urmează să forțăm puțin nota norocului și să redenumim o sală din Sorbona după numele Iuliei Hasdeu, prima noastră studentă acolo. Dorim să mulțumim partenerilor noștri, fără de care nu ar fi putut exista acest eveniment: Muzeul Memorial B. P. Hasdeu, Asociația Culturală Iulia Hasdeu, Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane București și ONG Caradja Cantacuzino! Mulțumim lui Cristian Mihai Ștefan pentru faptul că a avut grijă cât a putut domnia sa de acest mormant și că a împiedicat, în urmă cu mai mulți ani, un furt care ar fi devalorizat și mai mult acest mormânt! Mulțumim d-lui Damian Anfile pentru modul exemplar în care a prezentat și promovat acest mormânt vizitatorilor din turul dânsului” – au scris organizatorii pe pagina de Facebook Cimitirul Bellu – Muzeu în aer liber.
