VIDEO 🎦 Marile proiecte de infrastructură din Prahova: Virgiliu Nanu, explicații raportate la realitatea din teren

Invitat în studioul Dada TV, la emisiunea „Fața și Reversul” realizată de Florin Frățilă, președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, a prezentat un bilanț detaliat al investițiilor majore din județ la jumătatea mandatului administrației pe care o conduce. În cadrul emisiunii au fost trecute în revistă principalele teme aflate pe agenda județului: finalizarea Centurii Comarnic, șantierul complex al Centurii Azuga–Bușteni, proiectele de fluidizare de pe Centura Ploieștiului (pasajele de la Strejnicu, Metro și kilometrul 6), extinderea rețelei de gaze pe Valea Slănicului, parcul fotovoltaic de la Bărcănești–Tătărani, precum și auditul de la compania Hidro Prahova.
O atenție deosebită a fost acordată față de câteva subiecte cu impact major pentru comunitățile locale: situația din municipiul Câmpina, privind noul traseu al Centurii de Est, conexiunea cu drumul Prahova–Brașov (DJ 102I), deblocarea proiectelor de apă-canal ale Hidro Prahova și clarificările asupra crizei politice locale provocate de retragerea sprijinului politic de către PCC pentru primarul în funcție și demisia viceprimarului, precum și situația critică a cartierului izolat Podul Lung din Comarnic, unde darea în folosință a noii centuri a creat dificultăți mari de acces pentru locuitorii din zonă.

Centura Comarnic: De la un „studiu neconform” la o investiție de 514 milioane de lei

Preluată de noua administrație într-un stadiu administrativ incert, Centura Comarnic – o investiție totală de aproximativ 514 milioane de lei cu TVA, finanțată prin Programul Operațional de Transport (60% fonduri europene și 40% de la bugetul de stat) – a fost deschisă circulației. Proiectul celor 6 kilometri de drum a presupus depășirea unor blocaje birocratice majore legate de eliberarea autorizațiilor pe amplasamentele reale și relocarea utilităților.

Președintele CJ Prahova a dezvăluit că situația găsită pe teren nu corespundea documentațiilor inițiale trâmbițate public: „În 2023, în noiembrie, se anunța cu surle și trâmbițe că această lucrare se va termina într-un an. Însă exista o autorizație de construire pe vreo 600 de metri. Când am venit în 2024, am găsit un desen, un studiu de fezabilitate care nu corespundea cu realitatea din teren. Am avizat proiectul în Comisia Tehnică a ministerului, am scos Hotărârea de Guvern și am deblocat fiecare intersecție cu Transgaz, Distrigaz, Electrica. Decât să abandonezi un proiect, e mai ieftin să-l termini. L-am preluat abandonat și l-am adoptat”.
Întrebat despre criticile privind oportunitatea centurii în raport cu proiectul autostrăzii Comarnic–Brașov, Virgiliu Nanu a punctat că o autostradă rămâne, în prezent, un scenariu îndepărtat: „Studiul de fezabilitate pentru autostradă, început în 2020–2021, avea termen 6 ani. Dacă un SF durează atât, cu proiect tehnic și execuție, cred că nici în 2040 nu ajungeam să o avem. Centura vine să sprijine participanții la trafic și locuitorii din Comarnic, care erau pur și simplu sufocați”.

Punctul fierbinte de la Comarnic: Cum se rezolvă izolarea cartierului Podul Lung

Odată cu inaugurarea celor două benzi ale noii centuri, locuitorii din cartierul Podul Lung au semnalat izolarea lor rutieră, manevra istorică de stânga peste DN1 devenind imposibilă și extrem de periculoasă. Șeful administrației județene a explicat că accesul respectiv s-a desfășurat de-a lungul timpului la limita legalității, fără ca proiectul inițial al centurii să fi prevăzut o soluție tehnică dedicată.
Pentru a nu bloca fluiditatea pe DN1 chiar în vecinătatea sensului giratoriu, administrația județeană a convenit împreună cu CNAIR și Primăria Comarnic o reconfigurare a traficului la câțiva kilometri distanță: „Locuitorii acelui cartier au intrat întotdeauna ilegal din punct de vedere al circulației rutiere. Din păcate, la momentul proiectării nu s-a gândit o soluție. Când s-au creat cele două benzi, celor care intrau ilegal le-a fost mult mai greu, pentru că trebuia să taie două benzi unde staționau mașini. Am avut discuții cu CNAIR și am convenit ca la 3,4 kilometri mai jos, spre Nistorești, să se creeze o preselecție astfel încât să te poți întoarce în siguranță. Nu am vrut o soluție de compromis de pe o zi pe alta care să riște accidente. După mijlocul lunii noiembrie, sper să avem soluția tehnică complet implementată pe teren, astfel încât oamenii să intre în siguranță”.

Centura Azuga–Bușteni: Un șantier complex de 844 milioane de lei

Rămânând pe Valea Prahovei, proiectul Centurii Azuga–Bușteni reprezintă o lucrare de o complexitate tehnică net superioară. Cu un cost estimat la 844 milioane de lei, traseul include viaducte pe albia râului Prahova, ziduri masive de sprijin, gabioane, dar și o subtraversare prin tunel sub DN1 și calea ferată.

Lucrările au ajuns la un progres fizic de 16%, recent fiind montate grinzile la Podul 5. Virgiliu Nanu a arătat că au fost necesare reconfigurări de traseu pentru a evita demolarea unor blocuri de locuințe construite autorizat chiar pe traseul inițial al centurii: „Contractul a fost semnat în toamna anului 2024 fără nicio autorizație de construire și cu un studiu de fezabilitate prost făcut. Am suprapus SF-ul cu proiectul tehnic, am obținut autorizațiile de construire și, recent, Hotărârea de Guvern pentru coridorul extins de exproprieri. Proiectul e mult mai complicat decât la Comarnic, dar e realizabil. S-au eliberat în trecut autorizații pentru blocuri chiar pe traseul centurii, dar am găsit soluții tehnice să le evităm fără să le dărâmăm. Obiectivul meu este ca în 2028 lucrarea să fie finalizată. Dacă în 2028 voi fi mulțumit de ce las în spate, voi continua; dacă nu, mă retrag”.

Resetarea strategiei la Câmpina: Centura de Est sustenabilă și conexiunea cu DJ 102I

Unul dintre punctele de cotitură ale emisiunii a vizat municipiul Câmpina. Proiectul anterior al Centurii de Est, avansat în mandatul precedent la o valoare exorbitantă de 1,6 miliarde de lei, a fost abandonat de actuala conducere a Consiliului Județean, fiind considerat un proiect „fantastic și nefinanțabil”.
Virgiliu Nanu a anunțat că s-a revenit la conceptul realist din anul 2014, proiectat de-a lungul râului Doftana până la Fabrica 21, conectat cu DN1 printr-un nou sens giratoriu la Bănești: „Varianta de 1,6 miliarde de lei era nefinanțabilă. Cu cât bați câmpii cu soluții scumpe, cu atât proiectul devine imposibil de realizat. Am revenit la soluția simplă din 2014, de-a lungul râului Doftana, conectând DN1 de DJ 102I până la Fabrica 21. Sper ca până în toamna anului viitor să scoatem la licitație proiectarea și execuția. Va fi o lucrare sustenabilă care va elibera Câmpina de tot traficul greu spre Brebu, Telega sau Valea Doftanei”.

În paralel, modernizarea drumului strategic DJ 102I Câmpina–Valea Doftanei–Săcele (legătura montană Prahova–Brașov) înregistrează un progres fizic de circa 30% pe sectorul prahovean, termenul de finalizare fiind estimat până în anul 2028.

Decongestionarea Centurii Ploiești: Pasaje supraterane la Strejnicu, Metro și kilometrul 6

Pentru eliminarea blocajelor de trafic istorice de pe Centura de Vest a Ploieștiului (DN1), Consiliul Județean Prahova a încheiat parteneriate cu CNAIR pentru preluarea studiilor și realizarea unor pasaje rutiere supraterane. Planul vizează ridicarea DN1 peste sensurile giratorii existente, asigurând un flux continuu pentru drumul național: „Plecând de la București spre nord, primele blocaje majore sunt la Rompetrol, la Strejnicu și la Metro. DN1 trebuie să fie continuu. La Strejnicu facem un pasaj suprateran unde DN1 se ridică peste sensul giratoriu, lărgind concomitent la patru benzi DJ 139 spre Parcul Municipal Vest. La kilometrul 6, lângă benzinărie, lansăm achiziția studiului de fezabilitate pentru un alt pasaj suprateran, iar la ieșirea spre Bucov suntem cu studiul în elaborare”.

Gazele pe Valea Slănicului: Ultimul pas administrativ înainte de aprinderea flăcării

Proiectul de alimentare cu gaze naturale a Văii Slănicului – cuprinzând 9 localități, peste 8.000 de gospodării și o rețea totală de aproximativ 320 de kilometri – se află în faza finală de autorizare. Președintele CJ Prahova a precizat că noua administrație a trebuit să reglementeze din punct de vedere juridic și tehnic un tronson de 298 km executat anterior fără întreaga documentație legală: „Am preluat o rețea de 298 km realizată aproape fără documente. Am făcut interconectarea, am pus Stația de Reglare-Măsurare la Buda și am finalizat concesiunea. Săptămâna aceasta depunem documentația pentru licența de operare. Imediat ce iese licența, dăm drumul la gaze în gospodării”.

Energie verde pentru comunități: Parcul Fotovoltaic Bărcănești–Tătărani și stocarea în baterii

Investiția în parcul fotovoltaic județean de la Bărcănești–Tătărani vizează reducerea directă a cheltuielilor cu energia electrică pentru 55 de Unități Administrativ-Teritoriale (UAT) partenere, între care se numără și Câmpina și peste 350 de obiective publice (școli, spitale, iluminat public, cămine culturale). Proiectul cuprinde trei centrale fotovoltaice cu o capacitate individuală de circa 7 MW, pentru care s-au depus recent cereri de finanțare privind capacități de stocare a energiei: „Ziua produci, noaptea consumi. De aceea am depus proiecte pentru capacități de stocare la fiecare centrală fotovoltaică. Salvăm costurile administrațiilor locale, transformând instituțiile publice în beneficiari direcți ai energiei verzi”.

Hidro Prahova: Deblocarea investițiilor și verificările Curții de Conturi

Referitor la activitatea operatorului regional Hidro Prahova, Virgiliu Nanu a subliniat că noua conducere instalată în primăvara anului 2025 a reușit să deblocheze proiectele de extindere a rețelelor de apă și canalizare care stagnau de ani de zile în tot județul. Totuși, raportul recent al Curții de Conturi a scos la iveală nereguli financiare severe legate de achizițiile derulate în mandatul precedent: „Până în martie 2025 totul era blocat. Noua conducere a deblocat proiectele și suntem sub presiunea timpului să le finalizăm în maxim doi ani. În ceea ce privește Curtea de Conturi, neregulile identificate vizează strict perioada 2023 – martie 2025, fiind vorba de achiziții care ridică mari semne de întrebare. Organele abilitate fac cercetări și sper să nu ajungem în situația de a da bani înapoi pentru mizeriile făcute în acea perioadă”.

Clarificări politice la Câmpina: Motivele rupturii din alianța locală

În încheierea emisiunii, președintele CJ Prahova și liderul politic județean al PSD a comentat evoluțiile politice tensionate de la Câmpina, unde Partidul Câmpina Curată (PCC) i-a retras sprijinul politic primarului PSD Irina Nistor, iar viceprimarul PSD Livia Lupu a demisionat.
Virgiliu Nanu a explicat că această reconfigurare a fost rezultatul unei evaluări administrative severe după primii doi ani de mandat: „După aproape doi ani de zile tragi linie. Când vezi că există probleme majore cu proiectele Hidro Prahova și cu administrația locală din Câmpina, înseamnă că formula actuală nu funcționează. Era nevoie de o schimbare de direcție. Cei care și-au dat demisia au înțeles mesajul, iar în perioada următoare vom purta discuțiile necesare pentru a stabili direcția corectă pentru municipiu”.

Bilanț și perspective pentru 2028

Lăsând la o parte polemicile politice, Virgiliu Nanu a concluzionat că obiectivul său principal rămâne livrarea de proiecte funcționale de infrastructură care să crească calitatea vieții prahovenilor și să sprijine dezvoltarea economică a județului Prahova.