VIDEO 🎦 Insulele ecologice din Câmpina, sub lupă: probleme, cauze și soluții

Implementarea proiectului privind dotarea municipiului Câmpina cu insule ecologice pentru colectarea deșeurilor a stârnit un val de reacții în rândul comunității. Deși proiectul vizează modernizarea sistemului de salubrizare, realitatea din teren scoate la iveală discrepanțe între planificarea administrativă și nevoile zilnice ale cetățenilor. De la persoane care se plâng că insulele ecologice sunt amplasate în zone greu de accesat, că sunt prea înalte sau greu de utilizat, la cetățeni care spun că adesea cartelele nu funcționează. Pe lângă acestea, există și persoane care nu țin cont de regulile de sortare, care aruncă gunoiul amestecat sau vandalizează insulele ecologice.
În acest context, redacția noastră a stat de vorbă cu administratorul public Adina Gîrbăcică, care a răspuns întrebărilor privind stadiul proiectului și a verificat personal, în teren, situația insulelor ecologice din zonele semnalate de cetățeni.

O planificare „din pix” și probleme de design

Principala nemulțumire a locatarilor vizează amplasarea și ergonomia acestor structuri. Mulți câmpineni reclamă faptul că insulele sunt prea înalte, fiind dificil de utilizat. Mai mult, alocarea blocurilor către aceste puncte de colectare, stabilită inițial prin HCL nr. 174/ 2022, a fost descrisă de reprezentanții primăriei ca fiind „deficitară” și făcută „din pix” în mandatul fostului primar Alin Moldoveanu, fără a se ține cont de configurația reală a terenului.

Deși standardul de finanțare prevede ca o insulă să deservească 200 de apartamente, realitatea a impus modificarea hotărârii în anul 2025 pentru a corecta aceste erori de distribuție. „Din punctul nostru de vedere a fost o alocare deficitară, pentru că s-a făcut în pix. Conform ghidului de finanțare, o insulă trebuie să deservească 200 de apartamente. Dacă veți studia hotărârea despre care am vorbit, veți vedea că sunt 200 de apartamente alocate de la începutul listei până la final”, menționează administratorul public Adina Gîrbăcică.

„Este un proiect standard, nu avem control asupra dimensiunilor” spun autoritățile locale

Adina Gîrbăcică a explicat, de asemenea, că nemulțumirile privind înălțimea sau structura insulelor nu pot fi soluționate la nivel local. Achizitorul acestor sisteme este Ministerul Mediului, primăria având doar calitatea de utilizator în cadrul unui proiect implementat la nivel național.
„Primăria doar a implementat acest proiect și nu a avut posibilitatea de a modifica dimensiunile sau structura acestor insule”, a spus Adina Gîrbăcică, care precizează că acest lucru este prevăzut în documentele oficiale. Chiar și așa stand lucrurile, municipalitatea a transmis deja o adresă către Ministerul Mediului pentru a solicita soluții de îmbunătățire a funcționalității.

Defecțiuni tehnice și soluții de avarie

Funcționarea cartelelor de acces reprezintă un alt punct sensibil. Există numeroase reclamații privind cartele care nu funcționează, însă autoritățile dau asigurări că firma de mentenanță intervine prompt, echipamentele fiind încă în garanție.
Pentru a evita depozitarea gunoiului direct pe sol în cazul unor erori tehnice, la aproape toate insulele au fost montate module suplimentare care pot fi deschise fără cartelă. De asemenea, containerele pentru deșeuri reziduale pot fi utilizate liber, fără a necesita scanarea cardului.

Supraveghere video și colectare selectivă

Pentru a combate actele de vandalism și depozitarea iresponsabilă, toate insulele sunt monitorizate video atât de Poliția Locală, cât și de firma de salubritate. Sancțiunile sunt aplicate strict în cazurile în care se observă „rea voință”, după cum a menționat Adina Gîrbăcică, negând faptul că unii cetățeni au fost amendați din cauza nefuncționării cartelei: „Toate insulele sunt supravegheate video, atât de colegii noștri de la Poliția Locală, cât și de firma de salubritate. Și acolo unde s-au aplicat sancțiuni, s-au aplicat pentru că s-a observat reaua voință – la toate amenzile date există probe video”.

În ceea ce privește eficiența colectării, operatorul de salubritate avertizează administrația locală că deșeurile sunt ridicate selectiv doar dacă sunt depozitate corect de către cetățeni. În cazurile în care containerele conțin deșeuri amestecate, firma este obligată să le colecteze „la grămadă”, prezentând dovezi foto/video în acest sens. Administratorul public al orașului susține că nu toți cetățenii colectează selectiv, situație în care operatorul de salubritate este obligat să colecteze amestecat: „Din păcate, nu toți cetățenii colectează selectiv și avem o convenție cu firma de salubritate: atunci când ridică gunoiul amestecat, să ne trimit dovezi că în containerul respectiv nu era deșeul care ar trebui să fie și atunci au fost nevoiți să ridice amestecat. Firma colectează selectiv, dacă și noi colectăm selectiv, adică dacă în containerul respectiv există doar deșeul pentru care a fost destinat containerul”, a mai precizat Adina Gîrbăcică.

Cum pot sesiza cetățenii problemele?

Autoritățile îndeamnă locatarii să depună sesizări scrise la primărie, în locul reclamațiilor pe rețelele de socializare. „Dacă nu ne indicați insula respectivă pentru a o putea verifica, nu avem cum să ghicim unde a fost problema”, explică oficialii, subliniind că fiecare solicitare este tratată cu seriozitate pentru a găsi soluții împreună cu firmele de mentenanță și salubritate.
Chiar dacă implementarea acestui proiect a început cu mai multe sincope, se pot observa îmbunătățiri vizibile în ceea ce privește colectarea gunoiului. În primul rând, în majoritatea zonelor este acum curat – a dispărut peisajul acelor sute de saci de gunoi care stăteau vara în soare până la colectare și produceau un miros neplăcut. Cu siguranță, printr-o colaborare între autoritățile locale și comunitate, problemele insulelor ecologice pot fi rezolvate, procesul de colectare a deșeurilor devenind astfel unul civilizat, la standarde europene.

Felix PRECUP