– tema de discuţie a celei de-a X-a ediţii a Cafenelei liberale Brătianu –
Vineri, 21 octombrie, începând cu ora 18.00, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Cafenelei liberale Brătianu, organizată şi moderată de publicistul Florin Frăţilă şi de Irinel Dupu, la sediul PNL Câmpina, invitaţii au vorbit mult despre resemnarea românilor care, sub toate formele ei, generează atât de multe probleme în societate. Discuţia a pornit de la recenta zi mondială a indignaţilor, care duminică, 15 octombrie, a scos în stradă mii ce cetăţeni dispuşi să-şi apere drepturile în peste 950 de oraşe din întreaga lume şi care în România a avut un ecou foarte slab.
Fiecare dintre cei prezenţi a încercat să abordeze lipsa de reacţie a românilor cu argumente pro sau contra, iar Florin Frăţilă a citit câteva paragrafe din articolul „Resemnaţi de Ziua Indignării” pe care le reproducem în continuare:
„De la bun început, ideea de a protesta împotriva celor care au condus lumea în pragul colapsului mi s-a părut excelentă, însă trebuie să recunosc că nu mă aşteptam la o reacţie de asemenea proporţii din partea cetăţenilor lumii.
Mişcarea care a generat Ziua Indignaţilor s-a extins cu repeziciune în peste 950 de oraşe din 82 de ţări din întreaga lume: Tokio, Seul, Jakarta, Melbourne, Sidney, Paris, Moscova şi alte oraşe din Mexic, Venezuela, Kenya, Africa de Sud. Mii de oameni au ieşit în stradă să-şi apere drepturile sub devizele „A venit timpul ca ei să ne asculte” sau „Puterile lumii muncesc doar pentru propriile beneficii, ignorând dorinţele majorităţii” sau „Pe 15 octombrie ne întâlnim în stradă pentru a iniţia schimbarea globală pe care o dorim. A venit timpul să ne unim”.
Chiar dacă mulţi dintre manifestanţi au ajuns în arestul poliţiei, sub acuzaţii mai mult sau mai puţin întemeiate, cred că important rămâne faptul că lumea se mişcă şi reacţionează, ceea ce nu se poate spune şi despre românaşii noştri (adică despre noi toţi), care au rămas încă o dată în afara umbrelei de cetăţeni ai lumii. Protestul de la Bucureşti s-a dovedit a fi o simplă întâlnire a unor tineri care erau prea puţin dispuşi să-şi ceară drepturile, o „răzmeriţă” de catifea, unde câţiva cetăţeni „indignaţi” de ceea ce li se întâmplă au decorat o jumătate de trotuar în Piaţa Unirii cu zeci de cartoane inscripţionate cu citate şi expresii celebre pe care le-au înfipt într-un gard viu. Sigur că o astfel de abordare reprezintă mai mult decât nimic, însă aşa stând lucrurile, nu trebuie să ne mai surprindă ce ni se întâmplă. Resemnată de Ziua Indignaţilor, societatea românească se îneacă în propria-i neputinţă. Indiferenţa şi lipsa de reacţie a unei societăţi naşte, printre altele, şi abuzul de putere şi exemplele în acest sens sunt nenumărate”.
După câteva ore de polemici constructive, extrem de interesante şi multă cafea aburindă, organizatorii şi invitaţii Cafenelei şi-au propus să iniţieze în comun o serie de acţiuni civice prin intermediul cărora opinia publică să înţeleagă că reacţia în faţa nedreptăţilor sociale este singura cale spre normalitate.
Fiecare dintre cei prezenţi a încercat să abordeze lipsa de reacţie a românilor cu argumente pro sau contra, iar Florin Frăţilă a citit câteva paragrafe din articolul „Resemnaţi de Ziua Indignării” pe care le reproducem în continuare:
„De la bun început, ideea de a protesta împotriva celor care au condus lumea în pragul colapsului mi s-a părut excelentă, însă trebuie să recunosc că nu mă aşteptam la o reacţie de asemenea proporţii din partea cetăţenilor lumii.
Mişcarea care a generat Ziua Indignaţilor s-a extins cu repeziciune în peste 950 de oraşe din 82 de ţări din întreaga lume: Tokio, Seul, Jakarta, Melbourne, Sidney, Paris, Moscova şi alte oraşe din Mexic, Venezuela, Kenya, Africa de Sud. Mii de oameni au ieşit în stradă să-şi apere drepturile sub devizele „A venit timpul ca ei să ne asculte” sau „Puterile lumii muncesc doar pentru propriile beneficii, ignorând dorinţele majorităţii” sau „Pe 15 octombrie ne întâlnim în stradă pentru a iniţia schimbarea globală pe care o dorim. A venit timpul să ne unim”.
Chiar dacă mulţi dintre manifestanţi au ajuns în arestul poliţiei, sub acuzaţii mai mult sau mai puţin întemeiate, cred că important rămâne faptul că lumea se mişcă şi reacţionează, ceea ce nu se poate spune şi despre românaşii noştri (adică despre noi toţi), care au rămas încă o dată în afara umbrelei de cetăţeni ai lumii. Protestul de la Bucureşti s-a dovedit a fi o simplă întâlnire a unor tineri care erau prea puţin dispuşi să-şi ceară drepturile, o „răzmeriţă” de catifea, unde câţiva cetăţeni „indignaţi” de ceea ce li se întâmplă au decorat o jumătate de trotuar în Piaţa Unirii cu zeci de cartoane inscripţionate cu citate şi expresii celebre pe care le-au înfipt într-un gard viu. Sigur că o astfel de abordare reprezintă mai mult decât nimic, însă aşa stând lucrurile, nu trebuie să ne mai surprindă ce ni se întâmplă. Resemnată de Ziua Indignaţilor, societatea românească se îneacă în propria-i neputinţă. Indiferenţa şi lipsa de reacţie a unei societăţi naşte, printre altele, şi abuzul de putere şi exemplele în acest sens sunt nenumărate”.
După câteva ore de polemici constructive, extrem de interesante şi multă cafea aburindă, organizatorii şi invitaţii Cafenelei şi-au propus să iniţieze în comun o serie de acţiuni civice prin intermediul cărora opinia publică să înţeleagă că reacţia în faţa nedreptăţilor sociale este singura cale spre normalitate.
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!