Știri

Ziua Internaţională a Romilor s-a sărbătorit şi la Câmpina

În 1971, la Londra, a avut loc primul Congres Internaţional al Romilor, unde s-a decis sărbătorirea Zilei Internaţionale a Romilor în fiecare an, la începutul lunii aprilie, mai exact, pe 8 aprilie.  Tot atunci a fost adoptat, ca imn internaţional al romilor cântecul “Gelem, gelem” (”Umblăm, umblăm”), cântat de cântăreaţa şi actriţa Olivera Vuco în cunoscutul film iugoslav “Am întâlnit şi ţigani fericiţi”. Două decenii mai târziu, la Congresul Mondial al Romilor din aprilie 1990, Comisia Lingvistică a Uniunii Internaţionale a Romilor a oficializat alfabetul internaţional standardizat al limbii romani, decizia fiind semnată de 17 specialişti în domeniu, din diferite ţări, în prezenţa unui observator al UNESCO. În anul 2002, de 8 aprilie, s-a sărbătorit jubileul milenar, reprezentând 1000 de ani de atestare a romilor în Europa. Autorităţile comuniste (pe vremea cărora nu li se recunoştea romilor decât denumirea de ţigani), nici nu i-au persecutat pe romi, dar nici nu i-au ajutat prea mult să iasă din sărăcie. După Revoluţia din 1989, noua orînduire socială nu a pus ordine în viaţa romilor, aşa cum nu a pus ordine nici în viaţa majorităţii locuitorilor acestei ţări (români sau alte etnii minoritare). Târziu, pe 22 martie 2006, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 66 pentru consacrarea zilei de 8 aprilie ca „Sărbătoarea etniei romilor din România”. Conform unei prevederi a acestei legi, „Ministerul Culturii şi Cultelor, autorităţile administraţiei publice centrale, cu atribuţii în domeniul asigurării egalităţii de şanse şi al combaterii discriminării, celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material şi financiar organizarea de manifestări publice şi a unor acţiuni social-culturale dedicate sărbătoririi acestei zile”. Prevalându-se de această normă juridică permisivă (ce nu obligă, ci numai recomandă), reprezentanţii municipalităţii au tot amânat finanţarea unor manifestări ocazionate de sărbătoarea romilor, până anul acesta, când s-au găsit bani, iar Consiliul Local a alocat 6000 de lei pentru acest eveniment, care s-a organizat pentru prima oară în oraşul nostru, desfăşurându-se într-o ambianţă mai mult decât decentă. 
15 milioane de romi europeni
De pe site-ul popoloromani.blogspot.ro, dedicat etniei sosite acum un mileniu în Europa tocmai din nordul Indiei, am aflat lucruri interesante şi mai puţin cunoscute. Astfel, ţiganii ar reprezenta denumirea generică pentru mai multe grupuri etnice a căror istorie a fost marcată de nomadism, cum ar fi romii, domii, ienișii, nomazii irlandezi și scoțieni etc. În Europa, se estimează că trăiesc între 12 şi 15 milioane de romi. Cei mai mulţi în România, Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Spania, Franta, Grecia și Serbia. Se presupune că numele de “țigani” (zingari, tsigans, zigeuners, cigani, cikani în alte limbi) provine din grecescul athinganoi, (tradus: “a nu se atinge”), numele unei secte din Bizanț care practica izolaționismul, cu care romii au fost confundați. Alți termeni folosiți in alte limbi sunt cei derivați din termenul “egiptean”, respectiv “gypsy”, “gitano”, etc și se bazează pe faptul că în evul mediu se presupunea că originea țiganilor ar fi fost din Egipt. Limba romilor face parte din ramura indo-ariană a familiei de limbi indo-europene, fiind similară cu alte limbi indiene precum hindi. Limba ienișilor este o limbă germanică.
O etnie cu probleme
Chiar dacă din statisticile oficiale nu reiese acest lucru, s-ar părea că romii sunt azi mai numeroşi decât maghiarii, deci reprezintă cea mai numeroasă dintre etniile minoritare din România. Pentru că foarte multe familii de romi trăiesc sub pragul sărăciei, incluziunea socială a romilor este o problemă şi în România. De fapt, romii (sau rromii), reprezintă astăzi etnia cu cele mai multe probleme din întreaga Europă. În România, ei sunt cea mai problematică etnie încă dinainte de înfiinţarea statului român modern, prin unirea Principatelor sub domnitorul Al.I. Cuza. Romii au fost eliberaţi cu câţiva ani înaintea Unirii Principatelor, la început în Moldova, apoi şi în Ţara Românească. În februarie 1856 se elibera ultima categorie de robi din Ţara Românească, cea a ţiganilor aflaţi în proprietatea particularilor, prin ”Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti”. Cu doar câteva luni înainte de această dată, o lege similară se dăduse şi în Moldova. Era sfârşitul unui proces care începuse cu aproape 15 ani înainte. Din nefericire, odată cu eliberarea din robie, acum peste un veac şi jumătate, romii nu au ştiut ce să facă cu libertatea. Aşa cum mulţi dintre ei nu ştiu ce să facă nici azi cu libertatea. Nu au putut să se adapteze capitalismului nostru timpuriu, de acum 160 de ani, așa cum nu ştiu, cei mai mulţi dintre ei, nici astăzi să se adapteze capitalismului modern, mult mai sofisticat şi mai ostil celor care nu au pregătiri profesionale de înaltă calificare. 
Sărbătoarea romilor din Câmpina
Vineri, în parcarea de la Casa Tineretului, câteva sute de persoane (romi, dar și români), au participat la sărbătoarea romilor. Au participat reprezentanți ai Partidei Romilor din Câmpina, dar și de la Ploiești. Din partea administrației publice locale au venit primarul Horia Tiseanu și mai mulți consilieri. Manifestare a fost deschisă cu imnul romilor. În continuare, sub un cort special amenajat, trei formații îndrăgite au cântat cântece lăutărești (ca să nu le zicem țigănești, deși termenul nu are mereu sens peiorativ, iar Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu ne-ar putea amenda niciodată dacă, de exemplu, scriem despre produsul ”mușchi țigănesc”). 
Muzica a încălzit atmosfera atmosfera, iar romii prezenți, cu mic cu mare, au încins-o de-a dreptul prin dansuri specifice. Pentru că fără ei atmosfera nu ar fi fost completă, au fost prezenți numeroși comercianți de gablonzuri, jucării, dulciuri, coșuri cu nuiele, mături, linguri de lemn. „Există mai multe comunități mici în Câmpina. Toți sunt integrați, copiii merg la școală, părinții muncesc sau fac comerț, familiile primesc ajutoare sociale. Pe viitor, vrem să facem un proiect prin care să-i ajutăm să intre în legalitate cu locuințele, cu autorizațiile, pentru a avea un acoperiș sigur deasupra capului”, a declarat primarul. Unul dintre liderii romilor, Gavriș Lingurar, președintele executiv al Partidei Romilor Câmpina, ne-a declarant următoarele: ”Ne bucurăm că și la Câmpina am ajuns să sărbătorim Ziua Internațională a Romilor. După 10 ani de la proclamarea acestei sărbători în România, prin lege. Suntem mândri că suntem romi și că am putut organiza acest eveniment cu sprijinul municipalității, fără de care ne-ar fi fost greu. Așa cum a subliniat și dl primar, autoritățile locale au făcut multe pentru comunitățile romilor din Câmpina, dar ajutorul trebuie continuat, pentru că mai avem mult până la o incluziune socială totală. Fiindcă bugetul local este limitat, singura șansă a noastră, singura modalitate de ridicare a nivelului nostru de trai rămân programele cu finanțare europeană. Statul român nu ne discriminează, ba dimpotrivă. 
Dar, din nefericire, toată etnia noastră este judecată de multă lume după faptele antisociale ale unor romi cu care nu putem fi de accord. Pentru câțiva cosângeni nefericiți inadaptabili, nu ar trebui să fie stigmatizată întreaga etnie. În istoria noastră milenară, multe generații au purtat secole de-a rândul stigmatul robiei celei mai înjositoare, o robie în care țiganii, cum erau denumiți strămoșii nostri, erau obligați să facă cele mai umilitoare munci. În sărăcie, în umilință, în deznădejde, așa au trăit strămoșii noștri timp de un mileniu. Acum 150 de ani ne-am câștigat eliberarea din robie, dar asta a însemnat numai o umilință în minus din multele umilințe pe care au continuat să le sufere romii. În 1918, la Marea Adunare de la Alba Iulia care a proclamat România Mare, a fost citit și un memoriu semnat de 22 de reprezentanți ai etniei, prin care țiganilor români le era garantată egalitatea în drepturi cu ceilalți cetățeni ai României. Promisiunea nu a fost însă respectată, iar romii au continuat să ducă o viață la fel de grea. După anul 2000, putem spune că nivelul de educație al romilor s-a îmbunătățit, mulți copii de romi terminând o facultate. Mai avem un drum lung de străbătut, dar nu ne pierdem speranța că vom reuși.” 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare