La
26 Februarie, zi pe care, până anul acesta, nu numai gazdele, dar şi Muzeul
Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Uniunea Scriitorilor din Moldova
şi cam toată lumea în general, au ţinut’o ca zi de naştere a sărbătoritului Hasdeu, la
Biblioteca Centrală a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău a avut
loc Conferinţa ştiinţifică „B.P. Hasdeu –
folclorist şi lingvist de excepţie”. Moderată de D-l Alexandru Valeriu
Moraru, şeful Serviciului Colecţii speciale, de patru ani sufletul manifestărilor
Hasdeu, Conferinţa a fost deschisă de D-na Dr. Mariana Harjevschi, Directoarea
generală a Bibliotecii. Cu o veste bună. Căci, pe lângă cele 16 volume din Scrieri-le lui B.P. Hasdeu, din
Colecţia Moştenire a prestigioasei
Edituri Ştiinţa din Chişinău, etalate în exposiţia ad-hoc, desfăşurată pe un
întreg perete din încăpătoarea sală de conferinţe, vor mai fi editate încă pe
atâtea, începând chiar din acest an. D-l Gheorghe Prini, Directorul Editurii, de
felicitat pentru că a dus la bun sfîrşit proiectul propus nu cu mulţi ani în
urmă, a detaliat despre protocolul încheiat cu Biblioteca, pentru dublarea
numărului de volume apărute până acum, astfel ca opera lui Hasdeu să poată fi
cunoscută în întregime. Volumul 17 va apărea chiar anul acesta, iar volumele 18
şi 19, anul viitor. Cu ceva efort, este posibil ca volumul 19 să apară tot în
acest an.
26 Februarie, zi pe care, până anul acesta, nu numai gazdele, dar şi Muzeul
Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Uniunea Scriitorilor din Moldova
şi cam toată lumea în general, au ţinut’o ca zi de naştere a sărbătoritului Hasdeu, la
Biblioteca Centrală a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău a avut
loc Conferinţa ştiinţifică „B.P. Hasdeu –
folclorist şi lingvist de excepţie”. Moderată de D-l Alexandru Valeriu
Moraru, şeful Serviciului Colecţii speciale, de patru ani sufletul manifestărilor
Hasdeu, Conferinţa a fost deschisă de D-na Dr. Mariana Harjevschi, Directoarea
generală a Bibliotecii. Cu o veste bună. Căci, pe lângă cele 16 volume din Scrieri-le lui B.P. Hasdeu, din
Colecţia Moştenire a prestigioasei
Edituri Ştiinţa din Chişinău, etalate în exposiţia ad-hoc, desfăşurată pe un
întreg perete din încăpătoarea sală de conferinţe, vor mai fi editate încă pe
atâtea, începând chiar din acest an. D-l Gheorghe Prini, Directorul Editurii, de
felicitat pentru că a dus la bun sfîrşit proiectul propus nu cu mulţi ani în
urmă, a detaliat despre protocolul încheiat cu Biblioteca, pentru dublarea
numărului de volume apărute până acum, astfel ca opera lui Hasdeu să poată fi
cunoscută în întregime. Volumul 17 va apărea chiar anul acesta, iar volumele 18
şi 19, anul viitor. Cu ceva efort, este posibil ca volumul 19 să apară tot în
acest an.
Amintim,
mai ales că suntem în oraşul Museului memorial „B.P. Hasdeu”, volumele apărute.
Deci, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Scrieri.
În 16 volume. Ediţie îngrijită de Stancu
Ilin şi I. Oprişan. Prezentare grafică de
Isai Cârmu, Chişinău, Ştiinţa (de la Vol. 2 , Întreprinderea
Editorial-Poligrafică Ştiinţa; de la Vol. 3, cu Biblioteca Municipală „B.P.
Hasdeu”), Seria „Moştenire”.
mai ales că suntem în oraşul Museului memorial „B.P. Hasdeu”, volumele apărute.
Deci, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Scrieri.
În 16 volume. Ediţie îngrijită de Stancu
Ilin şi I. Oprişan. Prezentare grafică de
Isai Cârmu, Chişinău, Ştiinţa (de la Vol. 2 , Întreprinderea
Editorial-Poligrafică Ştiinţa; de la Vol. 3, cu Biblioteca Municipală „B.P.
Hasdeu”), Seria „Moştenire”.
Volumul
1. Poezii. Text îngrijit, studiu introductiv, note şi comentarii de Stancu
Ilin. Tabel cronologic de I. Oprişan,
1993, 416 p, tiraj 15.000 ex.
1. Poezii. Text îngrijit, studiu introductiv, note şi comentarii de Stancu
Ilin. Tabel cronologic de I. Oprişan,
1993, 416 p, tiraj 15.000 ex.
Volumul
2. Proză. Text îngrijit, note şi comentarii de Stancu Ilin şi I. Oprişan. Studiu introductiv de Stancu
Ilin. [Redactorul cărţii Mihai
Papuc]. Concepţia grafică de Isai
Cârmu, Prezentare grafică de O[leg] Cojocaru, Chişinău, Întreprinderea
Editorial-Poligrafică Ştiinţa, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1997,
704 p (lansat la Muzeul Hasdeu, la 28 Februarie 1997, în presenţa directorilor
editurilor: Gh. Prini – Şt. şi Costache Olăreanu – FCR, a îngrijitorilor şi a
redactorului, ş.a.).
2. Proză. Text îngrijit, note şi comentarii de Stancu Ilin şi I. Oprişan. Studiu introductiv de Stancu
Ilin. [Redactorul cărţii Mihai
Papuc]. Concepţia grafică de Isai
Cârmu, Prezentare grafică de O[leg] Cojocaru, Chişinău, Întreprinderea
Editorial-Poligrafică Ştiinţa, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1997,
704 p (lansat la Muzeul Hasdeu, la 28 Februarie 1997, în presenţa directorilor
editurilor: Gh. Prini – Şt. şi Costache Olăreanu – FCR, a îngrijitorilor şi a
redactorului, ş.a.).
Volumul 3. Dramaturgie. Text îngrijit, note şi comentarii
de Stancu Ilin şi I.
Oprişan. Studiu
introductiv de I.
Oprişan. Lector Petru Ghencea. Copertă: Iurie Carp, 2008, 548 p.
de Stancu Ilin şi I.
Oprişan. Studiu
introductiv de I.
Oprişan. Lector Petru Ghencea. Copertă: Iurie Carp, 2008, 548 p.
Volumul 4. Studii şi articole literare, filosofice şi culturale. Text selectat, studiu introductiv, note şi comentarii de Stancu
Ilin, 2009, 536 p.
Ilin, 2009, 536 p.
Volumul 5. Folcloristică. Text selectat, studiu
introductiv, note şi comentarii de I. Oprişan, 2011, 492 p.
introductiv, note şi comentarii de I. Oprişan, 2011, 492 p.
Volumul 6. Scrieri istorice. Partea I. Din volume (1864-1898). Ediţie critică de
I. Oprişan, 2012, 452 p.
I. Oprişan, 2012, 452 p.
Volumul 7. Scrieri istorice. Partea a II-a. Din periodice (1858-1864). Edţie critică de I.
Oprişan, 2012, 304 p.
Oprişan, 2012, 304 p.
Volumul 8. Istoria critică a Românilor. Text
îngrijit şi studiu introductiv de Grigore Brâncuş, 2008, 580 p.
îngrijit şi studiu introductiv de Grigore Brâncuş, 2008, 580 p.
Volumul 9. Studii de lingvistică şi filologie. Text îngrijit, studiu
introductiv, note şi comentarii de Grigore Brâncuş, 2012, 564 p. Cuprinde: Rapsodii
gramaticale; Limba română şi
dialectele italiane; Arhiv
filologic. Spice pentru limba română; Originile agriculturei la români;
Originile viniculturei la români; Originile păstoriei la români; Studii gramaticale asupra limbii dacilor.
Genitiv şi dativ; Zimbrul în Dacia, Principii de filologie comparativă
ario-europee; Fragmente pentru istoria limbei române. Elemente dacice; Baudouin
de Courtenay şi dialectul slavo-turanic din Italia; Cum s-au introdus
elementele slavice în limba română?; Laletica sau fisiologia sonurilor; Din
istoria limbei române: Cine sunt albanezii? ş.a.
introductiv, note şi comentarii de Grigore Brâncuş, 2012, 564 p. Cuprinde: Rapsodii
gramaticale; Limba română şi
dialectele italiane; Arhiv
filologic. Spice pentru limba română; Originile agriculturei la români;
Originile viniculturei la români; Originile păstoriei la români; Studii gramaticale asupra limbii dacilor.
Genitiv şi dativ; Zimbrul în Dacia, Principii de filologie comparativă
ario-europee; Fragmente pentru istoria limbei române. Elemente dacice; Baudouin
de Courtenay şi dialectul slavo-turanic din Italia; Cum s-au introdus
elementele slavice în limba română?; Laletica sau fisiologia sonurilor; Din
istoria limbei române: Cine sunt albanezii? ş.a.
Volumul
10. Cuvente
den bătrâni, Tomul I, Limba română vorbită între 1550-1600.
Ediţie îngrijită, studiu introductiv
şi note de G. Mihăilă, 2013, 632 p.
10. Cuvente
den bătrâni, Tomul I, Limba română vorbită între 1550-1600.
Ediţie îngrijită, studiu introductiv
şi note de G. Mihăilă, 2013, 632 p.
Volumul
11. Cuvente
den bătrâni, Tomul II, Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI, și Tomul III, Istoria limbei române. Partea I. Principie de linguistică,. Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de G. Mihăilă, 2013, 680 p.
11. Cuvente
den bătrâni, Tomul II, Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI, și Tomul III, Istoria limbei române. Partea I. Principie de linguistică,. Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de G. Mihăilă, 2013, 680 p.
Volumul
12. Etymologicum
Magnum Romaniae, Dicţionarul limbei istorice şi poporane a
românilor. Tomul I. A –
Amurţesc. Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Grigore Brâncuş, 2013, 740 p.
12. Etymologicum
Magnum Romaniae, Dicţionarul limbei istorice şi poporane a
românilor. Tomul I. A –
Amurţesc. Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Grigore Brâncuş, 2013, 740 p.
Volumul
13. Etymologicum
Magnum Romaniae, Dicţionarul limbei istorice şi poporane a
românilor. Tomul II. Amuşi
– Ânger. Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Grigore Brâncuş, 2013, 680 p.
13. Etymologicum
Magnum Romaniae, Dicţionarul limbei istorice şi poporane a
românilor. Tomul II. Amuşi
– Ânger. Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Grigore Brâncuş, 2013, 680 p.
Volumul
14. Etymologicum
Magnum Romaniae, Dicţionarul
limbei istorice şi poporane a românilor. Tomul III. B – Bîrîit. Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Grigore Brâncuş, 2013, 604 p.
14. Etymologicum
Magnum Romaniae, Dicţionarul
limbei istorice şi poporane a românilor. Tomul III. B – Bîrîit. Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Grigore Brâncuş, 2013, 604 p.
Volumul
15. Publicistică politică.
Partea I. (1858-1869). Ediţie critică de Stancu Ilin şi I.
Oprişan, 2012, 516 p.
15. Publicistică politică.
Partea I. (1858-1869). Ediţie critică de Stancu Ilin şi I.
Oprişan, 2012, 516 p.
Volumul
16. Publicistică politică.
Partea II. (1869-1870). Ediţie critică de Stancu Ilin şi I.
Oprişan, 2012, 516 p.
16. Publicistică politică.
Partea II. (1869-1870). Ediţie critică de Stancu Ilin şi I.
Oprişan, 2012, 516 p.
În
cuvîntul său, D-na Maria Pilchin, Directoarea Bibliotecii Centrale, a făcut
transiţia spre partea a doua a simposionului.
cuvîntul său, D-na Maria Pilchin, Directoarea Bibliotecii Centrale, a făcut
transiţia spre partea a doua a simposionului.
Eu,
Octavian Onea, am vorbit despre Data
naşterii lui B.P. Hasdeu: 16 / 28
Februarie 1838, şi nu 16 / 26 Februarie. Am scris, pe această temă, un articol
în „Luceafărul” din 28 Februarie 1987, un foileton în
„Verva”, nr. 1, Februarie 1990, nr. 2, Martie
1990, nr. 3 şi nr. 4, 1990, şi chiar o carte: Şi totuşi, când s’a născut B.P. Hasdeu?, Câmpina, Editura
Verva, 1998. Deşi scripta manet, se
vede că ignorarea moarte n’are, aşa că, nemaiputând să rezist, am decis să
folosesc şi viul grai, doar-doar voi atrage astfel atenţia asupra datei corecte
a naşterii uriaşului celebrat.
Octavian Onea, am vorbit despre Data
naşterii lui B.P. Hasdeu: 16 / 28
Februarie 1838, şi nu 16 / 26 Februarie. Am scris, pe această temă, un articol
în „Luceafărul” din 28 Februarie 1987, un foileton în
„Verva”, nr. 1, Februarie 1990, nr. 2, Martie
1990, nr. 3 şi nr. 4, 1990, şi chiar o carte: Şi totuşi, când s’a născut B.P. Hasdeu?, Câmpina, Editura
Verva, 1998. Deşi scripta manet, se
vede că ignorarea moarte n’are, aşa că, nemaiputând să rezist, am decis să
folosesc şi viul grai, doar-doar voi atrage astfel atenţia asupra datei corecte
a naşterii uriaşului celebrat.
D-na
Conf. univ. Dr. Ludmila Şimanschi a susţinut comunicarea
Proza lui B.P.Hasdeu: libertate a
formei şi originalitatea narativă, făcând proecţii incitante asupra
nuvelei Duduca Mamuca şi a
translării sale din mediul rusesc în mediul german, odată cu schimbarea
titlului ei în Micuţa – Trei zile şi
trei nopţi din viaţa unui studinte.
Conf. univ. Dr. Ludmila Şimanschi a susţinut comunicarea
Proza lui B.P.Hasdeu: libertate a
formei şi originalitatea narativă, făcând proecţii incitante asupra
nuvelei Duduca Mamuca şi a
translării sale din mediul rusesc în mediul german, odată cu schimbarea
titlului ei în Micuţa – Trei zile şi
trei nopţi din viaţa unui studinte.
D-l Vasile Malaneţchi, directorul Muzeului Naţional
de Literatură (Română) „Mihail Kogălniceanu” a venit cu Preocupări de folclor din perioada primei tinereţi a lui B. P. Hasdeu.
de Literatură (Română) „Mihail Kogălniceanu” a venit cu Preocupări de folclor din perioada primei tinereţi a lui B. P. Hasdeu.
Lucrările Conferinţei Ştiinţifice s’au încheiat cu
comunicarea La obârşia unui mare neam
– Hâjdienii din secolul al XVII-lea, a D-lui Valentin Constantinov, doctor
în Istorie, profesor la Universitatea de Stat din Moldova. Atât eu, cât şi D-l Malaneţchi, am avut
obiecţii la supoziţia D-lui Constantinov că Efrem Hâjdeu ar fi fost de neam
polonez.
comunicarea La obârşia unui mare neam
– Hâjdienii din secolul al XVII-lea, a D-lui Valentin Constantinov, doctor
în Istorie, profesor la Universitatea de Stat din Moldova. Atât eu, cât şi D-l Malaneţchi, am avut
obiecţii la supoziţia D-lui Constantinov că Efrem Hâjdeu ar fi fost de neam
polonez.
În asistenţă am
remarcat prezenţa D-lor Vladimir Beşleagă, fostul Director al Muzeului de
Literatură, şi Traian Musteaţă, fost reporter la Radio Moldova. În cuvîntul
meu, am amintit faptul că i-am întâlnit la Muzeul „Dimitrie Cantemir” – cum se
numea atunci Muzeul „Kogălniceanu” –, la 3 Ianuarie 1988, alături de D-nii
Malaneţchi – Director adjunct, Mihai Papuc (pe care aveam să’l vizitez la
redacţia Editurii Ştiinţa), şi regretaţii Sergiu Cucuetu şi Nicolae Răileanu. Că acea întâlnire a făcut posibilă şi
sărbătorirea a 150 de ani de la naşterea lui B.P. Hasdeu, sărbătorire care nu
se afla pe Lista C.C.
remarcat prezenţa D-lor Vladimir Beşleagă, fostul Director al Muzeului de
Literatură, şi Traian Musteaţă, fost reporter la Radio Moldova. În cuvîntul
meu, am amintit faptul că i-am întâlnit la Muzeul „Dimitrie Cantemir” – cum se
numea atunci Muzeul „Kogălniceanu” –, la 3 Ianuarie 1988, alături de D-nii
Malaneţchi – Director adjunct, Mihai Papuc (pe care aveam să’l vizitez la
redacţia Editurii Ştiinţa), şi regretaţii Sergiu Cucuetu şi Nicolae Răileanu. Că acea întâlnire a făcut posibilă şi
sărbătorirea a 150 de ani de la naşterea lui B.P. Hasdeu, sărbătorire care nu
se afla pe Lista C.C.
Am
reluat această relatare şi la simposionul de la Iaşi, de la Muzeul Municipal,
instituţie de curând inaugurată într’un palat vechi, splendid restaurat şi
amenajat, cu o colecţie de tablouri a Dr. Hortensiu Aldea, ploeştean de
origine. Simposionul a avut loc chiar în ziua de 28 Februarie, fiind moderat de
D-na Aurica Ichim, managera Muzeului. Am vorbit şi despre Misiunile istorice ale „ieşanului” B.P. Hasdeu, din verile
anilor 1860, în Basarabia şi la Odesa, şi 1861, în Polonia – la Lemberg şi
Cracovia, cu escale la Cernăuţi.
reluat această relatare şi la simposionul de la Iaşi, de la Muzeul Municipal,
instituţie de curând inaugurată într’un palat vechi, splendid restaurat şi
amenajat, cu o colecţie de tablouri a Dr. Hortensiu Aldea, ploeştean de
origine. Simposionul a avut loc chiar în ziua de 28 Februarie, fiind moderat de
D-na Aurica Ichim, managera Muzeului. Am vorbit şi despre Misiunile istorice ale „ieşanului” B.P. Hasdeu, din verile
anilor 1860, în Basarabia şi la Odesa, şi 1861, în Polonia – la Lemberg şi
Cracovia, cu escale la Cernăuţi.
La
rândul său, D-l Vasile Malaneţchi, excelent cunoscător, alături de regretatul
Pavel Balmuş, al documentelor B. P. Hasdeu şi Alexandru Petriceicu Hasdeu din
fostele Arhive sovietice, a adus întregiri despre biografia şcolară a elevului
Tadeu (numele de botez al lui Bogdan) Hâjdeu. Abia în vârstă de 14 ani,
„tînărul moldovean, elev la gimnasiul local [din Chişinău, O.O.], Tadeu
Hâjdău”, a participat, la 21 Mai 1852, în casa patriarhului poeţilor moldoveni,
Costache Stamati, la serbarea omagială consacrată împlinirii a 500 de ani de la
întemeerea Principatului Moldovei. El a citit poesia C.T. Stamati, dedicată gazdei, pe care o va publica la 20 Octombrie
în gazeta „Severnaja pcela” („Albina Nordului”) de la Petersburg. În acelaşi
număr al revistei, dintr’o corespondenţă a lui Ivan Tanski, [care, probabil că
trimisese şi poesia tînărului Hasdeu, O.O.], aflăm că poetul Nicolai
Gherbanovski a publicat [în limba rusă. O.O.] poemul Capul lui Baiazid,
împărţit în patru tablouri poetice, precedate de un prolog şi încheiate cu un
epilog.
rândul său, D-l Vasile Malaneţchi, excelent cunoscător, alături de regretatul
Pavel Balmuş, al documentelor B. P. Hasdeu şi Alexandru Petriceicu Hasdeu din
fostele Arhive sovietice, a adus întregiri despre biografia şcolară a elevului
Tadeu (numele de botez al lui Bogdan) Hâjdeu. Abia în vârstă de 14 ani,
„tînărul moldovean, elev la gimnasiul local [din Chişinău, O.O.], Tadeu
Hâjdău”, a participat, la 21 Mai 1852, în casa patriarhului poeţilor moldoveni,
Costache Stamati, la serbarea omagială consacrată împlinirii a 500 de ani de la
întemeerea Principatului Moldovei. El a citit poesia C.T. Stamati, dedicată gazdei, pe care o va publica la 20 Octombrie
în gazeta „Severnaja pcela” („Albina Nordului”) de la Petersburg. În acelaşi
număr al revistei, dintr’o corespondenţă a lui Ivan Tanski, [care, probabil că
trimisese şi poesia tînărului Hasdeu, O.O.], aflăm că poetul Nicolai
Gherbanovski a publicat [în limba rusă. O.O.] poemul Capul lui Baiazid,
împărţit în patru tablouri poetice, precedate de un prolog şi încheiate cu un
epilog.
Cartea
Capul lui Baiazid – Legendă istorică
moldovenească din secolul al XV-lea, în patru tablouri poetice, a
apărut la Odesa, în Tipografia lui Franţov şi Nitce, în 1852, şi a fost
dedicată „Lui Tadeu al lui Alexandru Ghijdeu”. Ghijdeu, adică Hâjdeu. Prologul
şi epilogul întăresc dedicaţia către Fadei Alecsandrovici Ghijdeu.
Capul lui Baiazid – Legendă istorică
moldovenească din secolul al XV-lea, în patru tablouri poetice, a
apărut la Odesa, în Tipografia lui Franţov şi Nitce, în 1852, şi a fost
dedicată „Lui Tadeu al lui Alexandru Ghijdeu”. Ghijdeu, adică Hâjdeu. Prologul
şi epilogul întăresc dedicaţia către Fadei Alecsandrovici Ghijdeu.
Iată
prologul, în traducerea regretatului Emil Iordache:
prologul, în traducerea regretatului Emil Iordache:
„Suflând
uitare peste lume, / Trec veacuri multe: sute, mii / Şi-afundă’n amintirea
humei / Popoare, regi, împărăţii. // Dar Dumnezeu cu-a lui lucrare / Oricând le
hărăzeşte-un rost / Cetăţii, locului în care / Cetatea veselă a fost… // Şi
parcă nu aicea oare / Fu apostatu’n apărare, / Ce doar de oameni se temea? /
Păgânul nu voia să ştie / De sfânta cerului mânie / Şi nici o lege nu avea. //
Au, chiar uitaţi de tot sunt anii, / Când faşa stepei o brăzda / Creştinu’n
crâncene bejanii / Sau musulmanu’n voia sa? // Da, chiar aici, unde’ntr’o vreme
/ În minaret suia să’l cheme / Pe Mahomed vreun muezin, / Domneşte-al nostru
steag creşrin. // Pe unde lupii altădată / Vânau ca pe moşia lor, / Azi sunt
oraşe’ntemeiate / Şi cu mulţime de popor. // Şi între Prut şi Nistru, până / La
Pontul mândru Euxin, / Viaţa este-acum stăpână / Şi străluceşte pe deplin / O
floare limpezindu’şi roua. / Ea e Italia a doua, / Ce’n sînul paşnicului trai /
A înflorit ca’n luna Mai. // Aici a prins să strălucească / A poeziei rază
chiar: / Cu muza lui moldovenească, / Ne’ncântă-un tînăr plin de har. //
Poetu’i plin de cutezanţă, / Deşi’i abia un prunc român… / Da! Tu eşti…
încă nu te’ngheaţă / Plictisul vieţii, eşti stăpân / Pe-avântul gândurilor
tale, / Bătrâna’mi inimă o’nmoi / Când cânţi Moldovei legendare / Vechi cântece
în stihuri noi. // Primeşte, dar, aceste rânduri / Întoarse’nspre trecute zări,
/ Ce’s rodul roiului de gânduri, / A tihnei mele dulci visări”.
uitare peste lume, / Trec veacuri multe: sute, mii / Şi-afundă’n amintirea
humei / Popoare, regi, împărăţii. // Dar Dumnezeu cu-a lui lucrare / Oricând le
hărăzeşte-un rost / Cetăţii, locului în care / Cetatea veselă a fost… // Şi
parcă nu aicea oare / Fu apostatu’n apărare, / Ce doar de oameni se temea? /
Păgânul nu voia să ştie / De sfânta cerului mânie / Şi nici o lege nu avea. //
Au, chiar uitaţi de tot sunt anii, / Când faşa stepei o brăzda / Creştinu’n
crâncene bejanii / Sau musulmanu’n voia sa? // Da, chiar aici, unde’ntr’o vreme
/ În minaret suia să’l cheme / Pe Mahomed vreun muezin, / Domneşte-al nostru
steag creşrin. // Pe unde lupii altădată / Vânau ca pe moşia lor, / Azi sunt
oraşe’ntemeiate / Şi cu mulţime de popor. // Şi între Prut şi Nistru, până / La
Pontul mândru Euxin, / Viaţa este-acum stăpână / Şi străluceşte pe deplin / O
floare limpezindu’şi roua. / Ea e Italia a doua, / Ce’n sînul paşnicului trai /
A înflorit ca’n luna Mai. // Aici a prins să strălucească / A poeziei rază
chiar: / Cu muza lui moldovenească, / Ne’ncântă-un tînăr plin de har. //
Poetu’i plin de cutezanţă, / Deşi’i abia un prunc român… / Da! Tu eşti…
încă nu te’ngheaţă / Plictisul vieţii, eşti stăpân / Pe-avântul gândurilor
tale, / Bătrâna’mi inimă o’nmoi / Când cânţi Moldovei legendare / Vechi cântece
în stihuri noi. // Primeşte, dar, aceste rânduri / Întoarse’nspre trecute zări,
/ Ce’s rodul roiului de gânduri, / A tihnei mele dulci visări”.
Versurile
35-50 au şi o variantă, dar D-l Malaneţchi nu precizează cine le-a tradus.
D-Sa?
35-50 au şi o variantă, dar D-l Malaneţchi nu precizează cine le-a tradus.
D-Sa?
Din
epilog, dau numai ultima strofă, aşteptând ca D-l Malaneţchi să’şi publice
lucrarea în întregime. „Pe voi, fii de români, în cântu’mi / V’am proslăvit
mereu, încet!… / E clipa! Iată-vă mormîntul / Scrutat de junele poet”.
epilog, dau numai ultima strofă, aşteptând ca D-l Malaneţchi să’şi publice
lucrarea în întregime. „Pe voi, fii de români, în cântu’mi / V’am proslăvit
mereu, încet!… / E clipa! Iată-vă mormîntul / Scrutat de junele poet”.
În
asistenţă am remarcat interesul D-lor Cassian Maria Spiridon, Directorul
revistei „Convorbiri literare”, şi al D-lui Dan Teodorescu, Redactor-şef
adjunct la „Vocea ta” – Singurul ziar lunar în limba română din Germania, ce
apare la Nürnberg şi e distribuit în Belgia, Austria, Elveţia, Germania, Franţa
şi Olanda.
asistenţă am remarcat interesul D-lor Cassian Maria Spiridon, Directorul
revistei „Convorbiri literare”, şi al D-lui Dan Teodorescu, Redactor-şef
adjunct la „Vocea ta” – Singurul ziar lunar în limba română din Germania, ce
apare la Nürnberg şi e distribuit în Belgia, Austria, Elveţia, Germania, Franţa
şi Olanda.
Octavian Onea
Sursa foto: Facebook/Biblioteca Centrala a BM
