O parte dintre lucrările din ciclul „Ferestre”, aparţinând unuia dintre cei mai valoroşi şi mai apreciaţi pictori români, Dan Platon (1931 – 2006), au fost expuse la Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” din Câmpina, joi, 7 aprilie, în cadrul unui vernisaj care a reunit un număr mare de artişti plastici şi oameni de cultură, iubitori ai artei lui Platon. Lucrările vor rămâne expuse aici timp de o lună, pentru a da astfel ocazia iubitorilor de frumos să ia contact cu opera artistului.
Expoziţia realizată cu sprijinul Consiliul Judeţean Prahova şi al Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” este rodul colaborării dintre muzeul câmpinean şi Galeria Mav D’Art prin artistul plastic câmpinean Alfred Dumitriu, cel la insistenţele căruia s-a organizat acest eveniment al cărui scop a fost comemorarea a 10 ani de la moartea marelui pictor. Întrebat ce a însemnat Dan Platon pentru domnia sa, Alfred Dumitriu a răspuns: „Un înger care mi-a dăruit toată bucuria, toată starea pe care o am în spaţiul pe care îl locuiesc. Casa mea are pereţii plini cu lucrări Dan Platon şi de fiecare dată găsesc ceva nou în aceleaşi şi aceleaşi tablouri”.
La vernisaj a participat şi fratele artistului, Alexandru Platon, care a rostit câteva cuvinte despre tablourile expuse. „Ciclul «Ferestre» reprezintă tot timpul vieţii lui artistice. A făcut nu ştiu câte zeci, sute de ferestre… Cred că a ales acest ciclu ca să aibă libertate de expresie, pentru că nu avea niciun termen de comparaţie! Greu putea găsi cineva ceva similar ca să poată face o comparaţie, să verifice prin filtre ideologice… Câte ferestre sunt? Nu ştiu! Dar cred că a ales titlul ciclului şi pentru că prin fereastră vine lumina!”
Despre expoziţie a vorbit şi profesorul dr. Christian Crăciun, cel care a şi scris câteva rânduri, reunite sub titlul „Privind fereastra”: „Fereastra este un spaţiu intermediar, un mediu care separă, instituie de fapt, pe Aici de Dincolo, permite vederea, defineşte esenţa lăuntrului şi a exteriorului, dar şi a comunicării posibile/ obligatorii dintre ele. Transparenţa ei, este în sine, un miracol. Un oximoron pictural… Cam astfel de gânduri m-au bântuit contemplând «Ferestrele» maestrului Dan Platon. Om al solarităţii şi culorii intense, tema ferestrei îi pune probleme plastice deosebite. El nu prezintă pleonastic fereastra, spaţiul; nu priveşte pe fereastră un peisaj oarecare, ci vede plastic fereastra ca spaţiu geometric şi coloristic în sine. Plonjează oarecum spre ea direct, frontal, fără iluziile perspectivei…”.
Prezent la manifestare, profesorul Alin Ciupală a afirmat, între altele, că „tablourile lui Platon sunt realizate pe un fond care te mută în altă lume, care te scoate din banalitatea cotidianului”, exprimându-şi, în acelaşi timp, consideraţia pentru mecenatul pe care l-a făcut şi îl face Alfred Dumitriu pentru Dan Platon.
Andreea Ştefan
