Va fi sau nu va fi Câmpina reprezentată în Parlamentul României?!

Sunteți pe locul 2 pe listele PNL Prahova pentru Senat. Un loc absolut eligibil, lucru care v-ar face să ajungeți pentru a doua oară parlamentar, de data aceasta, în Camera Superioară a Parlamentului României. Cum considerați faptul că filialele prahovene ale celorlalte partide nu au niciun câmpinean pe primele trei locuri, pe listele cu candidați? Poate fi considerată această atitudine o desconsiderare a Câmpinei venită din partea liderilor politici de la Ploiești?

V.G.: Eu cred că celelalte partide și-au pus oameni trimiși de la centru sau politicieni din Ploiești, deoarece conducerile lor cred că, în acest mod, își vor optimiza rezultatele, bazându-se pe notorietatea națională sau județeană a unor candidați. În trecut, și la PNL era același obicei: doar la Ploiești se decideau ocupanții locurilor eligibile, atunci când aceștia nu erau trimiși de la București. Spre deosebire de celelate partide, noi am schimbat, de ceva timp, modul de gândire. Vrem să avem reprezentanți pe fiecare zonă a județului, pentru că, în felul acesta, legătura cu oamenii, cu electoratul, este mult mai strânsă. Una este să locuiești acolo, să te intereseze în mod direct zona respectivă, și alta este să vii doar la alegeri sau să stai o jumătate de oră prin zonă cu prilejul depunerii unei coroane de flori de Ziua Eroilor, sau cu ocazia mai știu eu cărui eveniment de importanță locală sau națională. 

Care credeți că ar trebui să fie calitățile unui bun parlamentar (în afara de aceea de a fi prezent la serviciu)?

V.G.: Să fie prezent mereu la ședințele din plenul Parlamentului sau la cele ale comisiilor din care face parte, acest lucru cred că este o obligație de serviciu a parlamentarului respectiv. Chiar dacă uneori calitățile se pot confunda cu obligațiile din fișa postului, eu cred că, una peste alta, un parlamentar bun ar trebui, în primul rând, să înțeleagă foarte bine legislația și modul de elaborare a unei legi. Apoi, să aibă tăria de a lua poziție împotriva unor proiecte care ar dezavantaja bunul mers al țării, chiar dacă sunt alte mari interese externe care doresc impunerea acelor proiecte. De asemenea, un parlamentar trebuie să cunoască problemele reale ale societății și să facă în așa fel, încât prin proiectele de legislație propuse să rezolve aceste probleme. Pe de altă parte, un bun parlamentar trebuie să aibă o legătură apropiată cu toți primarii din circumscripția sa electorală, pentru a putea sprijini, în limitele legii, rezolvarea problemelor pe care le întâmpină comunitățile locale.  

În actuala conjunctură geopolitică internațională – cu o Rusie belicoasă la granițe și un președinte american recent ales, Donald Trump, care pare a dori prietenia lui Vladimir Putin – ce politică externă ar trebui să promoveze România? 

V.G.: Aceeași politică pe care a promovat-o România în ultimii ani: de parteneriate solide și de strânse colaborări atât cu NATO, cât și cu Uniunea Europeană. De fapt, viitorul României nu poate fi decât alături de democrațiile occidentale. Asta nu înseamnă că trebuie să avem relații conflictuale cu Rusia, ci dimpotrivă, relații de bună vecinătate. Iar din punct de vedere economic, trebuie să exploatăm potențialul vastei piețe rusești. 

România nu stă rău la capitolul macroeconomic, se dezvoltă întruna, de ani de zile, într-un ritm apreciabil. Cu toate acestea, nivelul de trai al românilor este tot scăzut. Cum vedeți ieșirea din această situație, astfel încât oamenii simpli să o ducă mai bine?

V.G.: Avem, de mai mulți ani, o creștere economică pe care mulți economiști o consideră importantă, dar nu trebuie să uităm că această creștere a început de la un nivel economic foarte scăzut pe care l-a avut România. Singura soluție pentru atingerea unui nivel de trai ridicat o reprezintă dezvoltarea economică, în special cea industrială. Ceea ce spune conducerea națională a PSD, că vom avea bunăstare și vor curge lapte și miere prin țară după 2017, prin împărțirea bugetului național la toată lumea, este o mare utopie. Sunt convins că fără dezvoltare economică nu vor fi bani pentru niciun domeniu al vieții sociale din România.

Dacă veți ajunge senator, ce proiecte vă propuneți să promovați în Parlament pentru Câmpina și pentru județul nostru? 

V.G.: Un parlamentar nu poate să promoveze legi pentru o localitate sau zonă. În schimb, el poate milita pentru promovarea unui buget național astfel construit, încât să permită realizarea unor mari proiecte de infrastructură, iar de această modernizare a infrastructurii naționale să beneficieze și județul său. Mă gândesc aici la realizarea autostrăzii Comarnic-Brașov, pe care fostul premier PSD, Victor Ponta însuși, a promis solemn că o va termina în acest an, iar în caz contrar, nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2016. Tronsonul de autostradă respectiv nici măcar nu a fost început, dar Ponta a uitat ce a mințit și este azi primul pe listele cu candidați PSD la Gorj. L-a secondat servil în clamarea realizării acestei autostrăzi Dan Șova, ministrul și prietenul său care, din fruntea așa-zisului Minister al Marilor Proiecte, promitea cu multa îngîmfare, dar și cu dispreț față de electorat: „Mă mut cu cortul pe autostradă, pe Comarnic, și tot o termin!”. Dacă va ajunge la putere, PNL va face această autostradă, dar nu numai atât. Voi susține construirea variantelor ocolitoare de la Comarnic și Bușteni, proiecte care vor descongestiona circulația rutieră și vor dezvolta turismul. De asemenea, o să propun finanțarea, acolo unde este cazul, a primăriilor prahovene pentru rezolvarea problemelor de infrastructură în mediul rural, dar și pentru modernizarea infrastructurii de utilități (rețele de apă-canal, de gaze etc). Pentru mandatul viitor, PNL își propune promovarea unui proiect grandios și generos, de realizare și modernizare a dispensarelor medicale în toate comunele României, dar nu numai. Partidul nostru urmărește să materializeze un întreg program pentru ridicarea standardelor de viață în mediul rural prin înființarea de școli, grădinițe și case de cultură, ori prin reabilitarea celor deja existente. 

Sunteți pe locul 3 pe listele PNL Prahova pentru Senat. Un loc cu destule șanse de a fi eligibil, lucru care v-ar face să ajungeți prima câmpineancă senator. Cum considerați faptul că filialele prahovene ale celorlalte partide nu au niciun câmpinean pe primele trei locuri, pe listele cu candidați? Poate fi considerată această atitudine o desconsiderare a Câmpinei venită din partea liderilor politici de la Ploiești?

M.C.: Ce fac alte partide este strict problema lor. Pentru mine contează ce face Partidul Național Liberal, al cărui membru sunt. Iar pentru PNL, Câmpina este foarte importantă. Este cel de-al doilea municipiu al județului, este un simbol de istorie și cultură pentru această zonă, este o localitate cu foarte mulți oameni de dreapta, așa cum, de altfel, sunt multe dintre localitățile vecine. De aceea, pentru PNL a fost un lucru firesc să aibă pe lista de candidați pentru alegerile parlamentare, pe locuri eligibile, persoane din Câmpina. Această zonă a noastră trebuie să aibă reprezentanți în Parlamentul României în primul rând pentru că merită, dar și pentru că are acest drept. Suntem doi candidați din Câmpina pe lista PNL pentru Senat și amândoi suntem oameni care iubim și respectăm mult aceste locuri. 

Care credeți că ar trebui să fie calitățile unui bun parlamentar (în afara de cea de a fi prezent la serviciu)?

M.C.: Din punctul meu de vedere, să fii prezent la serviciu nu este o calitate, ci o obligație. Esti alesul cetățenilor și asta implică seriozitate, dar și o mare responsabilitate față de cei pe care îi reprezinți, cei care te-au ales și care, să o spunem clar, te plătesc. Mulți uită acest lucru și cred că acesta este chiar unul dintre motivele pentru care Parlamentul suferă la capitolul imagine. Este esențial să nu uiți de unde ai plecat. Chiar dacă ai candidat pe lista unui partid, în Parlament te-au trimis oamenii, alegătorii, iar ei au așteptări mari de la tine. Vedeți dvs., în Parlament se fac legi și mi se pare esențial să știi ce votezi, iar apoi să vii în teritoriu și să le explici oamenilor. Mi-ar fi foarte ușor să spun acum că mă duc în Parlament să fac legi pentru Câmpina și să aduc o grămadă de bani la Câmpina, dar asta ar fi o minciună. Eu mi-aș dori să devin parlamentar pentru a schimba unele legi care conțin multe erori, din punctul meu de vedere, dar și pentru a iniția ori susține proiecte legislative corecte, în sprijinul oamenilor. Vă dau doar două exemple: eliminarea impozitului pentru toate categoriile de pensii și majorarea alocațiilor copiilor la 200 lei prin acordarea acelor tichete sociale pentru rechizite și îmbrăcăminte. Sunt două măsuri din programul PNL pe care le consider foarte importante și pe care le susțin din tot sufletul. 

În actuala conjunctură geopolitică internațională – cu o Rusie belicoasă la granițe și un președinte american recent ales, Donald Trump, care pare a dori prietenia lui Vladimir Putin – ce politică externă ar trebui să promoveze România?

M.C.: Eu nu sunt un specialist în politică externă. Dar vă pot spune cu certitudine că drumul României trebuie să fie spre vest, nu spre est. Am intrat de mai mulți ani pe un drum european, e adevărat, un drum greu, dar sigur și, mai ales, un drum care ne oferă siguranță; siguranță în consolidarea statului de drept, siguranță în dezvoltarea economică durabilă a României. Facem parte din NATO de 12 ani și nu putem merge decât înainte, alături de partenerii noștri euro-atlantici. De nouă ani facem parte din Uniunea Europeană și nu putem merge decât înainte, alături de celelalte state ale celei mai importante uniuni economice din lume, integrați în această mare familie europeană. Cum foarte bine spune și sloganul electoral al partidului nostru: România, înainte! Nu trebuie să ne temem de Europa și nu trebuie sub nicio formă să facem jocul Moscovei, pentru că asta ar însemna pași înapoi, mulți pași înapoi. 

România nu stă rău la capitolul macroeconomic, se dezvoltă întruna, de ani de zile, într-un ritm apreciabil. Cu toate acestea, nivelul de trai al românilor este tot scăzut. Cum vedeți ieșirea din această situație, astfel încât oamenii simpli să o ducă mai bine?

M.C.: Aici cred că trebuie făcută dreptate pentru fiecare categorie în parte. Trebuie să reparăm mai întâi unele lucruri, iar apoi să venim cu măsuri în plus. Le-aș enumera pe cele mai importante: eliminarea impozitului pe pensii; o grila de salarizare unitară pentru bugetari; sprijinirea familiei; o relaxare fiscală prin reducerea contribuțiilor la stat, astfel încât toate acestea cumulate (somaj, sanătate, pensii) să nu depășească 16%; acordarea unor facilități firmelor care angajează șomeri sau persoane sub 25 de ani și peste 55 de ani, acestea fiind categoriile cele mai vulnerabile; acordarea unor facilități firmelor care introduc și susțin programul  “after school” pentru copiii angajaților; încurajarea firmelor care încheie parteneriate cu școlile profesionale și chiar cu facultățile, în sensul în care elevii și studenții fac practică la aceste firme, iar după absolvire sunt angajați. Sunt multe măsuri care pot fi luate și nu sunt complicate, sunt chiar normale și foarte utile. Cred că le putem numi generic investiția în oameni. 

Dacă veți ajunge senator, ce proiecte vă propuneți să promovați în Parlament pentru Câmpina și pentru județul nostru? 

În Parlament nu pot fi propuse proiecte pentru o localitate sau un județ. În Parlament se adoptă legi valabile pentru toată țara. Proiecte concrete pentru o localitate sau un județ trebuie să facă primăriile și Consiliul Județean. Și mă refer în special la cele de infrastructură, capitol foarte sensibil la noi. Da, un parlamentar poate face lobby sau chiar presiune la un minister sau altul în privința un proiect legat de o anumită localitate. Poate avea intervenții, interpelări în plenul Camerei Deputaților sau al Senatului pe anumite probleme punctuale. Dar noi trebuie să fim sinceri și să le spunem oamenilor adevărul. Chiar dacă mi-aș dori să fac un proiect pentru construirea unei noi grădinițe, să zicem, la Câmpina, sau a unui azil de bătrâni în Prahova, nu pot face asta, fiindcă problema este atribuția autorităților locale sau județene, după caz. Dar eu pot iniția un proiect de lege prin care, de exemplu, să fie majorate alocațiile copiilor prin introducerea acelui voucher social despre care vă vorbeam mai devreme. Sau un proiect privind construirea unor noi săli de judecată pentru descongestionarea instanțelor, sau un proiect referitor la revizuirea legislației privind vânzarea terenurilor agricole, având în vedere că, după cum știm cu toții, peste 30% din terenul agricol din România a fost vândut către străini. (A.B.)