Un Paşte liniştit, cu bisericile pline de mii de credincioşi dornici să ducă acasă Lumina Învierii

Credincioşii ortodocşi câmpineni au avut parte de un Paşte frumos şi liniştit, ca şi de o vreme pe măsura acestei sărbători binecuvântate. Părea că şi vântul a încetat să mai bată în Noaptea Sfântă, parcă pentru a nu tulbura vraja şi misterul celei mari mari sărbători a creştinătăţii. Cele nouă biserici ortodoxe câmpinene – „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Mc. Dimitrie”, „Nasterea Maicii Domnului”, „Pogorârea Sfântului Duh”, „Sf. Treime”, „Sf. Voievozi”, „Sf. Apostol Andrei”, „Sf. Pantelimon” (de la Spitalul Municipal) şi “Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon şi Sf. Muceniţă Filoteia de la Argeş” (de la Spitalul Voila) –, au devenit neîncăpătoare pentru miile de credincioşi care au venit, cu mic cu mare, să se reculeagă şi să participe la Slujba Pascală, dornici să ducă în casele lor Lumina Sfântă a Învierii. Paştele (poate mai mult decât Crăciunul, devenit din ce în ce mai comercial, în ultimii ani), este o sărbătoare de familie, care se trăieşte cel mai frumos alături de cei dragi, de cele mai apropiate persoane. De mult nu a mai trăit oraşul nostru un Paşte la fel de liniştit ca în acest an. În comparaţie cu alţi ani, la Centrul de primiri-urgenţe din cadrul Spitalului Municipal, au fost înregistrate mai puţine persoane intoxicate cu alcool sau având simptome de toxiinfecţie alimentară, colici biliare etc, din cauza consumului excesiv al alimentelor şi băuturilor alcoolice. Slujbele s-au desfăşurat în bună rânduială în toate bisericile, fără niciun incident. Jandarmii (care, anul acesta, au supravegheat singuri bisericile, poliţiştii locali fiind degrevaţi de această sarcină), au avut o misiune uşoară. Ritualul este cel practicat de mulţi ani. Cu puţin timp înainte de miezul nopţii (aproape de ora 24.00), preotul aprinde de la candela de deasupra sfintei mese o făclie mare si frumos împodobită şi iese cu ea printre „sfintele uşi”. Apoi rosteste cu glas puternic chemarea: Veniti de luaţi lumină! Preotul rosteşte această chemare de trei ori la rând, îndreptându-se prima dată către credincioşii din faţă, a doua oară către cei din dreapta bisericii, iar a treia oara spre cei din stânga. Credincioşii din faţă se apropie şi îsi aprind lumânările lor de la făclia preotului, iar apoi, unii de la alţii. Cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii era normal să aducă linişte în cugete şi simţiri. 
Sfânta taină a morţii şi învierii lui Hristos, Mântuitor al întregii omeniri, prin jertfa Sa pe lemnul Crucii, nu poate decât tulbura în sens purificator sufletele credincioşilor. Aceştia, cuprinşi de spiritul pascal, lasă la o parte micile sau marile răutăţi ale vieţii de zi cu zi, dovedind, în această perioadă, mai multă dragoste faţă de Mântuitorul nostru şi faţă de semenii lor. După procurarea anafurei, creştinii veniţi să ia parte la sărbătoarea Învierii lui Hristos au plecat acasă cu lumânările aprinse în mâini şi cu pacea Domnului în suflete. Cei mai mulţi credincioşi câmpineni s-au adunat, în Noaptea Sfântă, la biserica din Slobozia, printre ei aflându-se şi primarul Horia Tiseanu cu familia sa. Încercând să ajungem la cât mai multe biserici, pentru îmbogăţirea acestui material şi o cât mai fidelă redare a atmosferei de sărbătoare, ne-am oprit anul acesta şi la Biserica de lemn, având hramul Sfintei Parascheva. Strada din faţa bisericii era plină de credincioşi, circulaţia maşinilor prin zonă fiind practic imposibilă. O caracteristică pentru participarea la slujba de Înviere din toate bisericile oraşului, ca şi în anii precedenţi, a fost prezenţa masivă a tinerilor. De fapt, cei mai mulţi credincioşi au fost cei cu vârste extreme: tinerii între 18 şi 25 de ani, precum şi vârstnicii de peste 50 de ani. Anul acesta ortodocşii împreună cu greco-catolicii au sărbătorit Paştele după cinci săptămâni de la data când Învierea Mântuitorului a fost sărbătorită de creştinii romano-catolici şi protestanţi (neoprotestanţi). Anul viitor, Paştele va pica în aceeaşi zi pentru toate cultele creştine. A.N.