21 iulie 1907, ziua în care Grigorescu se stinge din viaţă la Câmpina
Pe şevaletul din atelier se afla ultima sa lucrare, neterminată, «Întoarcerea de la bâlci».
Considerat unul dintre întemeietorii picturii moderne româneşti şi unul dintre cei mai importanţi impresionişti români, Nicolae Grigorescu este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian, devenit un simbol pentru tinerele generaţii de artişti care în primele decenii ale secolului XX, căutau să identifice şi să aducă la lumină valorile profund definitorii ale spiritualităţii româneşti.
Împlinirea a 110 ani de la trecerea în nefiinţă a marelui artist nu a trecut neobservată la Câmpina, oraşul în care a trăit şi muncit în ultima parte a vieţii sale. Astfel, în cadrul manifestărilor organizate de Consiliul Local prin Comisia de cultură, dedicate memoriei lui Nicolae Grigorescu, municipalitatea a organizat o tabără de pictură internaţională la care au fost invitaţi pictori din Republica Moldova, Macedonia şi România (din păcate artiştii din Macedonia nu au putut răspunde invitaţiei) şi un simpozion cu teme legate de viaţa şi activitatea sa în Câmpina. Vernisajul expoziţiei celor zece artişti prezenţi la tabăra de pictură a avut loc vineri, 21 iulie, la Muzeul „Nicolae Grigorescu”, iar lucrările au fost donate municipalităţii.
