În 1993, generațiile de profesori și
elevi care au predat și respectiv au absolvit liceul/ colegiul „Barbu Știrbey – Nicolae Grigorescu”, au
sărbătorit, cu ocazia celor 490 de ani de atestare documentară a orașului
Câmpina, împlinirea a 75 de ani de când „Printre sondele părăsite și arse ale
Câmpinii, cineva (o mână de oameni inimoși) a aprins pentru prima oară, umilă,
abia pâlpâind în bezna sărăciei și suferințelor rămase de pe urma primului
război mondial, flacăra la candela culturii din orașul nostru” – citez din
motto-ul extras din Scrisoarea elevului clasa I 1919-1920, Georgescu
Constantin, motto care deschide „Filele din Istoria Liceului Teoretic „Nicolae
Grigorescu – Câmpina, 1919-1994” apărute sub semnătura doamnei profesoare
Marcela Fera – Măciuceanu.
elevi care au predat și respectiv au absolvit liceul/ colegiul „Barbu Știrbey – Nicolae Grigorescu”, au
sărbătorit, cu ocazia celor 490 de ani de atestare documentară a orașului
Câmpina, împlinirea a 75 de ani de când „Printre sondele părăsite și arse ale
Câmpinii, cineva (o mână de oameni inimoși) a aprins pentru prima oară, umilă,
abia pâlpâind în bezna sărăciei și suferințelor rămase de pe urma primului
război mondial, flacăra la candela culturii din orașul nostru” – citez din
motto-ul extras din Scrisoarea elevului clasa I 1919-1920, Georgescu
Constantin, motto care deschide „Filele din Istoria Liceului Teoretic „Nicolae
Grigorescu – Câmpina, 1919-1994” apărute sub semnătura doamnei profesoare
Marcela Fera – Măciuceanu.
Distinsa autoare a acestui document
incunabul scrie în „Introducerea” Filelor: „Liceul – instituție închinată de
grecii antici lui Apollo „Lycaios”, zeul luminii – și-a păstrat menirea de-a
lungul timpului. Liceul „Nicolae Grigorescu” a dovedit-o din plin”.
incunabul scrie în „Introducerea” Filelor: „Liceul – instituție închinată de
grecii antici lui Apollo „Lycaios”, zeul luminii – și-a păstrat menirea de-a
lungul timpului. Liceul „Nicolae Grigorescu” a dovedit-o din plin”.
Câmpina – 1919
„Bogăția principală care i-a adus o
ascensiune rapidă, din ultimii ani ai secolului trecut și până la primul război
mondial a fost petrolul, devenit „aurul negru”. Extracția petrolului a antrenat
după sine înființarea unei industrii de prelucrare; o rafinărie înființată în anii 1896-1897 și
care va rămâne ce mai modernă din lume
până în 1925 și o industrie de producere și reparare a utilajului petrolifer.
Pornită din inițiative interne, exploatarea petrolului avea să fie acaparată de
capitalul vest-european care favoriza așezarea în Câmpina a numeroși străini,
specialiști și lucrători alături de lucrătorii români proveniți din oraș și din
satele vecine. Această situație este
descrisă astfel de Nicolae Iorga după vizita sa în Câmpina dinaintea primului război mondial (în „România cum era
până la 1918, România munteană”, 1939” – apud M. F. – Măciuceanu): „Stăpânirea
acestor cuceritori prin ban cuprinde un colț întreg din Câmpina modernă, care
se ridică din curățirea de bogății a adâncurilor pământului nostru”, „iar
strada centrală poate fi privită ca un dar al petrolului”.
ascensiune rapidă, din ultimii ani ai secolului trecut și până la primul război
mondial a fost petrolul, devenit „aurul negru”. Extracția petrolului a antrenat
după sine înființarea unei industrii de prelucrare; o rafinărie înființată în anii 1896-1897 și
care va rămâne ce mai modernă din lume
până în 1925 și o industrie de producere și reparare a utilajului petrolifer.
Pornită din inițiative interne, exploatarea petrolului avea să fie acaparată de
capitalul vest-european care favoriza așezarea în Câmpina a numeroși străini,
specialiști și lucrători alături de lucrătorii români proveniți din oraș și din
satele vecine. Această situație este
descrisă astfel de Nicolae Iorga după vizita sa în Câmpina dinaintea primului război mondial (în „România cum era
până la 1918, România munteană”, 1939” – apud M. F. – Măciuceanu): „Stăpânirea
acestor cuceritori prin ban cuprinde un colț întreg din Câmpina modernă, care
se ridică din curățirea de bogății a adâncurilor pământului nostru”, „iar
strada centrală poate fi privită ca un dar al petrolului”.
Apariția Liceului
„La 5 septembrie 1919 decretul dat
cu o zi înainte pentru înființarea unui
număr de școli printre care și un gimnaziu la Câmpina, era necunoscut
cetățenilor orașului. O telegramă datată 6 septembrie 1919, trimisă de primarul
orașului Câmpina, Ștefan Dobrescu către Ministerul Instrucțiunii Publice, cerea
informații asupra rezultatelor demersurilor făcute de părinți pentru
înființarea unei modeste școli, a unui gimnaziu „cu câte clase și când începe
funcționarea spre a se aduce la cunoștința părinților pentru înscrierea
elevilor. Se păstrează copia răspunsului ministerului din 15 septembrie 1919
către primarul „urbei Câmpina” prin care se anunța că prin „Înalt Decret Regal…
publicat în M. O. din 8 septembrie 1919
s-a legiferat înființarea unui gimnaziu în orașul Câmpina. Prin aceeași adresă
ministerul cerea primăriei „să comunice de urgență dacă poate pune la
dispoziție localul, mobilierul și materialul necesar (…) Numai în aceste
condiții ministerul ar putea admite funcționarea gimnaziului”.
cu o zi înainte pentru înființarea unui
număr de școli printre care și un gimnaziu la Câmpina, era necunoscut
cetățenilor orașului. O telegramă datată 6 septembrie 1919, trimisă de primarul
orașului Câmpina, Ștefan Dobrescu către Ministerul Instrucțiunii Publice, cerea
informații asupra rezultatelor demersurilor făcute de părinți pentru
înființarea unei modeste școli, a unui gimnaziu „cu câte clase și când începe
funcționarea spre a se aduce la cunoștința părinților pentru înscrierea
elevilor. Se păstrează copia răspunsului ministerului din 15 septembrie 1919
către primarul „urbei Câmpina” prin care se anunța că prin „Înalt Decret Regal…
publicat în M. O. din 8 septembrie 1919
s-a legiferat înființarea unui gimnaziu în orașul Câmpina. Prin aceeași adresă
ministerul cerea primăriei „să comunice de urgență dacă poate pune la
dispoziție localul, mobilierul și materialul necesar (…) Numai în aceste
condiții ministerul ar putea admite funcționarea gimnaziului”.
Mixtura școlară
Natalitatea abundând, băieții și
fetele au asaltat gimnaziul. „O nouă telegramă a primăriei (Nr.3630) expediată
la 8 octombrie 1919 comunica ministerului că până la acea dată s-au înscris în
gimnaziu 30 băieți și 12 fete în clasa I, 20 băieți și 3 fete în clasa a II-a,
15 băieți și 2 (sic!) fete în clasa a III-a și o nouă cerere: „Rugăm respectuos
aprobați gimnaziu mixt mai fiind fete neînscrise încă”. Într-o adresă datată 9
octombrie 1919, „În numele cetățenilor orașului vii mulțumiri pentru bunăvoința
arătată înființând un gimnaziu în localitate”. Pentru ca „În ziua de 15
septembrie 1919 o ultimă adresă a primăriei către Ministerul Instrucțiunii
Publice începe cu cuvintele ce confirmau o stare de fapt, împlinirea țelului
pentru care se depusese atâta stăruință: „Astăzi 15 octombrie 1919,
deschizându-se cursurile gimnaziului înființat la Câmpina, vă aducem în numele
cetățenilor vii mulțumiri pentru sprijinul acordat la înființarea acestui locaș
de cultură”.
fetele au asaltat gimnaziul. „O nouă telegramă a primăriei (Nr.3630) expediată
la 8 octombrie 1919 comunica ministerului că până la acea dată s-au înscris în
gimnaziu 30 băieți și 12 fete în clasa I, 20 băieți și 3 fete în clasa a II-a,
15 băieți și 2 (sic!) fete în clasa a III-a și o nouă cerere: „Rugăm respectuos
aprobați gimnaziu mixt mai fiind fete neînscrise încă”. Într-o adresă datată 9
octombrie 1919, „În numele cetățenilor orașului vii mulțumiri pentru bunăvoința
arătată înființând un gimnaziu în localitate”. Pentru ca „În ziua de 15
septembrie 1919 o ultimă adresă a primăriei către Ministerul Instrucțiunii
Publice începe cu cuvintele ce confirmau o stare de fapt, împlinirea țelului
pentru care se depusese atâta stăruință: „Astăzi 15 octombrie 1919,
deschizându-se cursurile gimnaziului înființat la Câmpina, vă aducem în numele
cetățenilor vii mulțumiri pentru sprijinul acordat la înființarea acestui locaș
de cultură”.
Un hiatus…
„Înființarea clasei a IV-a” consolida
profilul complet, de „Gimnaziu cu 4 clase – primul pas către transformarea lui
în Liceu”. Dar „La 29 aprilie 1920 se consemnează în registrul comitetului
școlar primirea ordinului verbal privitor la desființarea pentru motive de
economii („cel înscris urmează să sosească”).
profilul complet, de „Gimnaziu cu 4 clase – primul pas către transformarea lui
în Liceu”. Dar „La 29 aprilie 1920 se consemnează în registrul comitetului
școlar primirea ordinului verbal privitor la desființarea pentru motive de
economii („cel înscris urmează să sosească”).
… Reparat
Ședința părinților dă mandat comitetului spre a merge
la Ministerul Instrucțiunii Publice și a solicita „tot sprijinul guvernului și
a persoanelor binevoitoare pentru educația poporului” iar președintele Comisiei
interimare „să binevoiască a însoți pe delegații noștri și punând toată
bunăvoința domniei sale pentru gimnaziu
să stăruiască (sic!) către guvernul din partidul din care face parte, pentru a
se menține acest gimnaziu”. „Menținerea acestui gimnaziu a fost rezultatul
presiunii părinților asupra conducerii locale și centrale”.
la Ministerul Instrucțiunii Publice și a solicita „tot sprijinul guvernului și
a persoanelor binevoitoare pentru educația poporului” iar președintele Comisiei
interimare „să binevoiască a însoți pe delegații noștri și punând toată
bunăvoința domniei sale pentru gimnaziu
să stăruiască (sic!) către guvernul din partidul din care face parte, pentru a
se menține acest gimnaziu”. „Menținerea acestui gimnaziu a fost rezultatul
presiunii părinților asupra conducerii locale și centrale”.
Urcușul
În 1920 -1921 apare clasa a V-a, „reală extrabugetară”,
în 1921 – 1922 clasa a VI-a „întreținută de stat” prin urmare „se recunoștea
oficial progresul gimnaziului către liceu”. „În 1930 s-a cerut aprobarea de la
minister ca liceul – de băieți (în 1921 – 1922 se făcea separarea claselor de
eleve într-o școală secundară de fete de gr. 1, care devine după ani liceu de
fete – n. M.F.M.) să se numească „Liceul Dimitrie Barbu Știrbey”. „Clădirea
gimnaziului era un conac boieresc construit în 1872 de către familia prințului
Știrbey („Barbu Știrbey, domnitor al Țării Românești în anii 1849 – 1856”)
unică proprietară în 1871. Prin cumpărări succesive a moșiei Câmpina”. În 1929,
după monografistul Câmpinei, Dan Silviu Cratochvil, s-a ridicat actualul
edificiu „Nicolae Grigorescu”, arhitect Toma Socolescu. „În urma Reformei Învățământului din noiembrie
1948, cele două licee de băieți „D. B. Știrbey” și de fete „Julia Hasdeu” s-au
unificat într-un singur liceu mixt, drept o „Școală medie mixtă”. „În 1957,
prin Ordinul nr. 116, Ministerul Învățământului a atribuit liceului numele lui
Nicolae Grigorescu, cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moartea acestuia,
ca un omagiu adus celui mai mare pictor român care a trăit în ultima parte a
vieții în Câmpina”. „Succesele obținute la concursurile de matematică și
fizică, dar mai ales la admiterea în învățământul superior au determinat
forurile în drept să atribuie liceului, în 1974, numele de „Liceul de
Matematică și Fizică Nicolae Grigorescu” – care, „Prin Decretul nr. 220 al
Consiliului de Stat se impune liceului nostru profil industrial, cu titulatura
„Liceul industrial nr. 5”. Clasele primare au fost separate în „Școala Generală
nr. 4”. După 22 decembrie 1989, „liceul a redevenit ceea ce a fost în cea mai
mare parte a existenței sale – Liceul Teoretic „Nicolae Grigorescu”.
în 1921 – 1922 clasa a VI-a „întreținută de stat” prin urmare „se recunoștea
oficial progresul gimnaziului către liceu”. „În 1930 s-a cerut aprobarea de la
minister ca liceul – de băieți (în 1921 – 1922 se făcea separarea claselor de
eleve într-o școală secundară de fete de gr. 1, care devine după ani liceu de
fete – n. M.F.M.) să se numească „Liceul Dimitrie Barbu Știrbey”. „Clădirea
gimnaziului era un conac boieresc construit în 1872 de către familia prințului
Știrbey („Barbu Știrbey, domnitor al Țării Românești în anii 1849 – 1856”)
unică proprietară în 1871. Prin cumpărări succesive a moșiei Câmpina”. În 1929,
după monografistul Câmpinei, Dan Silviu Cratochvil, s-a ridicat actualul
edificiu „Nicolae Grigorescu”, arhitect Toma Socolescu. „În urma Reformei Învățământului din noiembrie
1948, cele două licee de băieți „D. B. Știrbey” și de fete „Julia Hasdeu” s-au
unificat într-un singur liceu mixt, drept o „Școală medie mixtă”. „În 1957,
prin Ordinul nr. 116, Ministerul Învățământului a atribuit liceului numele lui
Nicolae Grigorescu, cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moartea acestuia,
ca un omagiu adus celui mai mare pictor român care a trăit în ultima parte a
vieții în Câmpina”. „Succesele obținute la concursurile de matematică și
fizică, dar mai ales la admiterea în învățământul superior au determinat
forurile în drept să atribuie liceului, în 1974, numele de „Liceul de
Matematică și Fizică Nicolae Grigorescu” – care, „Prin Decretul nr. 220 al
Consiliului de Stat se impune liceului nostru profil industrial, cu titulatura
„Liceul industrial nr. 5”. Clasele primare au fost separate în „Școala Generală
nr. 4”. După 22 decembrie 1989, „liceul a redevenit ceea ce a fost în cea mai
mare parte a existenței sale – Liceul Teoretic „Nicolae Grigorescu”.
Memorie
„Liceul câmpinean a fost reprezentat cu cinste de
absolvenții lui. În condica de eliberare a diplomelor de bacalaureat se găsesc
semnați ca președinți de consilii: D. Pompei în 1926,, G. Țițeica în 1927, C.
C. Giurescu în 1932, G. Călinescu în 1940, Lucian Blaga în 1941”.
absolvenții lui. În condica de eliberare a diplomelor de bacalaureat se găsesc
semnați ca președinți de consilii: D. Pompei în 1926,, G. Țițeica în 1927, C.
C. Giurescu în 1932, G. Călinescu în 1940, Lucian Blaga în 1941”.
Personalități rezonante: „Simion Stolnicu (Botez Alexandru),
Virgil Manda, scriitori, Ștefan Bratti, aviator; Crișan Mircioiu, Stelian
Chirică, Ion Cuțu, C. Grădinescu, Mihai Aldea, Petre Tăutu, Adrian Oproiu,
Virgil Rădulescu, Horia Sârbu, Luminița Luțan-Arghir, Călin Miulescu, Mihaela
Neagu, Iulia David, Irina Dragomir, Nicolae Mircescu, medici; Gheorghe Stanciu,
filozof, Constantin Săvulescu, biolog; Gheorghe Aldea, Dan Ștefănescu, Sandu
Vernescu, Mihai Lungu, Emanoil Goșman, Mihai Nuță, Radu Frățilă, Iulian
Goșman, Valentin Petcovici, C.
Bărbăcioru, ingineri; Vasile Lungu, Ion Bălu, Eugen Popa, Rodica Mărgineanu, Paul
Papadopol profesori; Sever Nițu, arhitect; Ion Niculescu (Gioni), consilier ONU
în probleme de petrol-gaze, Dan Moldovan, specialist automatică la Los Angeles,
frații Mihai și Gabriel Coleff, cercetători electroniști în SUA, dr.
Silviu-Bogdan Opriș, chirurg în SUA.
Virgil Manda, scriitori, Ștefan Bratti, aviator; Crișan Mircioiu, Stelian
Chirică, Ion Cuțu, C. Grădinescu, Mihai Aldea, Petre Tăutu, Adrian Oproiu,
Virgil Rădulescu, Horia Sârbu, Luminița Luțan-Arghir, Călin Miulescu, Mihaela
Neagu, Iulia David, Irina Dragomir, Nicolae Mircescu, medici; Gheorghe Stanciu,
filozof, Constantin Săvulescu, biolog; Gheorghe Aldea, Dan Ștefănescu, Sandu
Vernescu, Mihai Lungu, Emanoil Goșman, Mihai Nuță, Radu Frățilă, Iulian
Goșman, Valentin Petcovici, C.
Bărbăcioru, ingineri; Vasile Lungu, Ion Bălu, Eugen Popa, Rodica Mărgineanu, Paul
Papadopol profesori; Sever Nițu, arhitect; Ion Niculescu (Gioni), consilier ONU
în probleme de petrol-gaze, Dan Moldovan, specialist automatică la Los Angeles,
frații Mihai și Gabriel Coleff, cercetători electroniști în SUA, dr.
Silviu-Bogdan Opriș, chirurg în SUA.
La jubileul 75 al Liceului Știrbey-Grigorescu, panoplia
profesorală conserva numele a 46 de cadre didactice: Sergiu Popa, Mihai
Lăpușneanu, Ion Bălu, Constantin Trandafir, Vladimir Gavriliță, Mircea Dabija,
Viorica Nica, Alexandrina Ciupală, Rudolf Cobrea, Teodor Victorian, Ion Mihăilescu,
Melania Ciocodeică, Constanța Năstase, Georgeta Nițoc, Alexandru Grecu, Margareta
Dabija, Luiza Dascălu, Gheorghe Luncă, Rodiana Stanciu, Cristina Dinu, Stelică
Ene, Aurora Nichifor, Stelu Mărunțelu, Mircea Borza, Verginia Drăgănescu, Ion
Brad, Daniela Alexiu, Rodica Tănase, Ștefania Georgescu, Adriana Ioacără, Angela
Apostol, Liliana Andreescu, Constantin Stan, Marcel Vlădescu, Tiberiu Pătran,
Hanelore Henegar, Corneliu Dochia, Melania Naghel, Geta Sârbu, Adrian Popescu,
Camelia Iordache, Andi Bălu, Gheorghe-Dan Isbășoiu, Florin Brancovici, Marilena
Petrache și Nicoleta-Lavinia Tudor.
profesorală conserva numele a 46 de cadre didactice: Sergiu Popa, Mihai
Lăpușneanu, Ion Bălu, Constantin Trandafir, Vladimir Gavriliță, Mircea Dabija,
Viorica Nica, Alexandrina Ciupală, Rudolf Cobrea, Teodor Victorian, Ion Mihăilescu,
Melania Ciocodeică, Constanța Năstase, Georgeta Nițoc, Alexandru Grecu, Margareta
Dabija, Luiza Dascălu, Gheorghe Luncă, Rodiana Stanciu, Cristina Dinu, Stelică
Ene, Aurora Nichifor, Stelu Mărunțelu, Mircea Borza, Verginia Drăgănescu, Ion
Brad, Daniela Alexiu, Rodica Tănase, Ștefania Georgescu, Adriana Ioacără, Angela
Apostol, Liliana Andreescu, Constantin Stan, Marcel Vlădescu, Tiberiu Pătran,
Hanelore Henegar, Corneliu Dochia, Melania Naghel, Geta Sârbu, Adrian Popescu,
Camelia Iordache, Andi Bălu, Gheorghe-Dan Isbășoiu, Florin Brancovici, Marilena
Petrache și Nicoleta-Lavinia Tudor.
Directoriada
Primul director al gimnaziului a fost profesorul Ștefan
Popescu. Cartea sa de vizită a rămas o probă a onoarei profesorale, astăzi, cu
atât mai mult de luat exemplu; „Ștefan Popescu, născut în 1885 în Provița de
Jos, licențiat al Facultății de
Fizico-Chimice din București, cu examen
de capacitate, a lucrat mai întâi la Pulberăria armatei – Dudești, în primul
său an de serviciu, în funcția de chimist-preparator, post ocupat prin concurs,
președinte al comisiei fiind dr. C. I. Istrate. După ce a mai funcționat ca
asistent chimist la Facultatea de Medicină Veterinară și Institutul de
sero-vaccinuri din București, în 1919 a devenit militant de frunte în acțiunea
de înființare a gimnaziului. La 2 octombrie 1919, este numit director (ordinul
M.I.P. nr. 116482), fiind și profesor la aceeași școală”. Profesor a fost până
în 1945, iar director, între 1919 și 1938. I-au urmat prof. Aurel Nestor,
1938-1950, prof. Gheorghe Stanciu, 1950-1952. Prof. Constantin Drăgulescu,
1952-1955 și din nou prof. Gheorghe Stanciu, 1956-1960, prof. Elena Buhai,
1960-1978, prof. Vasile Lungu, 1978-1982, prof. Mariana-Gabriela Preda,
1982-1993, din 1993 preluând directoratul liceului prof. Sergiu Popa.
Popescu. Cartea sa de vizită a rămas o probă a onoarei profesorale, astăzi, cu
atât mai mult de luat exemplu; „Ștefan Popescu, născut în 1885 în Provița de
Jos, licențiat al Facultății de
Fizico-Chimice din București, cu examen
de capacitate, a lucrat mai întâi la Pulberăria armatei – Dudești, în primul
său an de serviciu, în funcția de chimist-preparator, post ocupat prin concurs,
președinte al comisiei fiind dr. C. I. Istrate. După ce a mai funcționat ca
asistent chimist la Facultatea de Medicină Veterinară și Institutul de
sero-vaccinuri din București, în 1919 a devenit militant de frunte în acțiunea
de înființare a gimnaziului. La 2 octombrie 1919, este numit director (ordinul
M.I.P. nr. 116482), fiind și profesor la aceeași școală”. Profesor a fost până
în 1945, iar director, între 1919 și 1938. I-au urmat prof. Aurel Nestor,
1938-1950, prof. Gheorghe Stanciu, 1950-1952. Prof. Constantin Drăgulescu,
1952-1955 și din nou prof. Gheorghe Stanciu, 1956-1960, prof. Elena Buhai,
1960-1978, prof. Vasile Lungu, 1978-1982, prof. Mariana-Gabriela Preda,
1982-1993, din 1993 preluând directoratul liceului prof. Sergiu Popa.
Efigii
Galeria personalităților Liceului / Colegiului
„Știrbey-Grigorescu” reverberează prin timpuri: Stoica Teodorescu, profesor de
Istorie 1919-1827; Pompiliu Constantinescu, profesor de Limba română și critic
literar; Paul Papadopol, profesor de Română; Octav Angheluță, profesor de
Desen, pictor. Alte efigii: dr. Ionel
Grubea, C. Ionescu-Bujor, Mihai Mihalcea, Alexandru Stoienescu, Constantin
Ionescu, Constantin Măinescu, Șerban Rădulescu Zoner, Alexandru Palaghiță și
Simona Vernescu…
„Știrbey-Grigorescu” reverberează prin timpuri: Stoica Teodorescu, profesor de
Istorie 1919-1827; Pompiliu Constantinescu, profesor de Limba română și critic
literar; Paul Papadopol, profesor de Română; Octav Angheluță, profesor de
Desen, pictor. Alte efigii: dr. Ionel
Grubea, C. Ionescu-Bujor, Mihai Mihalcea, Alexandru Stoienescu, Constantin
Ionescu, Constantin Măinescu, Șerban Rădulescu Zoner, Alexandru Palaghiță și
Simona Vernescu…
Serghie Bucur
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!