Sub lupa lui Ion T. Şovăială

O fotografie aflatã în prezent, în original, în posesia profesorului şi colecţionarului câmpinean Alin Daniel Ciupalã, reprodusã în albumul monografic Câmpina – o istorie în imagini. 1503 – 2003 (p.115 – dreapta, sus), autori Şerban Bãleanu, Alin Daniel Ciupalã, Silviu Dan Cratochvil, Eduard Gabriel Iosifescu, redã celui interesat de istoria culturalã a urbei, prima imagine cunoscutã astãzi a librãriei şi librarului – proprietar Ion Crãciun. 

Fotografia (16 x 22) a aparţinut iniţial doamnei Rednic Daniela, nepoata librarului.

Textul din volum transcris de autori sub aceasta: „Librãria «Ion Crãciun» (cu proprietarul în faţa intrãrii) pe la 1900” (subl.n.) – stârneşte prin modul de redactare şi informaţie nu doar ambiguitatea şi nedumerirea aproximaţiei pentru o astfel de apariţie, mai cu seamã cã el se repetã sub o formã sau alta sub imaginea marii majoritãţi a reproducerilor fotografice, dar şi interesul firesc şi necesar al unei datãri cât mai exacte. Este lucrul a cãrei demonstraţie încercãm sã o facem mai jos.

În lipsa oricãrei informaţii care sã ne indice datarea ei, ne vom folosi pentru aceasta de sursele informaţionale pe care  le oferã elementele ei constitutive: construcţia librãriei, personajele umane ce apar în fotografie, publicaţiile ori tipãriturile identificate ori de identificat în/ din aceasta, mediul ambiental ş.a.

Realizatã din faţã (aproximativ de pe marginea opusã a strãzii), imaginea fotograficã redã construcţia primei clãdiri a librãriei. Este o construcţie din lemn, probabil dintr-o singurã încãpere, cu acoperişul în douã ape. Latura din faţã (la trotuar) are în stânga şi dreapta uşii de acces în douã foi, câte o vitrinã mare în douã geamuri. Deasupra intrãrii şi vitrinelor, de la un capãt la altul, înãlnţuit, în lemn traforat, semnul omega. În centru, sus, la închiderea triunghiului fãcut de apele acoperişului, chiar deasupra intrãrii, scrise cu litere mari, albe, firma „Librãrie“. Vitrina din dreapta este ocupatã în întregime cu invitaţii de nuntã şi cãrţi poştale ilustrate. În cea din stânga sunt expuse, exclusiv, cãrţi. În dreapta uşii deschise, în picioare, librarul Ion Crãciun în haine nemţeşti, cu cãmaşã albã cu gulere tari, papion, mustaţã şi pãlãrie pe cap. De o parte şi de alta a sa, în colţurile din faţã ale librãriei, doi tineri vânzãtori de ziare. 

Afişele ca şi publicaţiile prezentate de cei doi vânzãtori de ziare din fotografie ne aduc în acest sens, primele şi cele mai sigure lãmuriri.

Şase la numãr din care douã lipite pe gardul din dreapta librãriei şi patru, jos, rezemate, în dreapta intrãrii de peretele de scândurã al acesteia, afişele prezintã trei apariţii publicistice: Universul, Ţara şi Patriotul. Alte douã sunt acoperite de silueta librarului şi a  unuia din vânzãtori, iar ultimul (al şaselea) apare parţial în extremitatea stângã a fotografiei. Datele acestuia din urmã ne vor ajuta totuşi în identificarea apariţiei publicistice la care se referã.

Prezentat deschis în mâna vânzãtorului din stânga imaginii, apare cotidianul Universul. Celãlalt vânzãtor (din stânga intrãrii) ţine în aceeaşi mânã dreaptã, împãturite în patru, trei aparţii. Prima dintre acestea lasã vizibilã din titlu doar litera „T…”, ceea ce, coroborat  cu afişul amintit, ne face sã înţelegem cã este una (care vom vedea mai încolo) din apariţiile vremii purtând titlul Ţara. A doua, cu iniţialele „Patriot…” pe aceleaşi deducţii, este evident Patriotul din afiş. Titlul celei de-a treia apariţii dã la ivealã doar primele cinci litere. În ordine: „Prote…”. 

Sã revenim aşadar cu referiri privitoare, pe rând, la toate cele patru titluri de publicaţii menţionate pânã aici pentru identificarea lor, ca şi apoi, a perioadei de apariţie a fiecãreia.

Consultând perioada de apariţie a Adevãrului şi Universului, putem face – deşi pentru început se va vedea foarte largã – o primã, dar sigurã, limitare temporarã. Urmãrind în acest sens Dicţionarul presei româneşti al soţilor Georgeta şi Nicolin Rãduicã, aflãm cã între cele 14 publicaţii cu titlul Adevãrul apãrute în ţarã pânã la 1918, cea mai cunoscutã este cotidianul politic bucureştean fondat de Al.V. Beldiman la 15 august 1888 şi tipãrit neîntrerupt pânã la 21 noiembrie 1916. Celelalte apariţii cu acest titlu sunt: Adevãrul (Arad, 1900); Adevãrul (Buc., 1881); Adevãrul (Buc., 1884); Adevãrul (cotidian politic, Buc., 24 mart. – 26 iun. 1892); Adevãrul (Buc., 29 apr. – 24 iun. 1896); Adevãrul (Buteni – Arad, 1908-1915); Adevãrul (sãptãmânal politic, Craiova, ian. – dec. 1867); Adevãrul (Craiova, 1870 – dec. 1875); Adevãrul (sãptãmânal politic, Dorohoi, 3 sept. 1883 – 1 ian. 1884); Adevãrul (sãptãmânal politic, Focşani, 4 iun. 1881 – 13 iun. 1882 şi 3 iun. 1885 – 27 mart. 1888); Adevãrul (Galaţi – Bucureşti, 21 aug. 1883 – 1884); Adevãrul (Giurgiu, 19 oct. – 4 nov. 1896); Adevãrul (sãptãmânal politic, Iaşi, 15 dec. 1871 – 5 apr. 1872).

La rândul sãu, între cele trei publicaţii, Universul, toate bucureştene,  cea mai importantã a fost „cotidianul enciclopedic de informare” fondat de Luigi Cazzavilan la 20 august 1884 şi apãrut, într-o primã serie, neîntrerupt, pânã la 22/ 5 noiembrie 1916. Celelalte: Universul (sãptãmânal cultural, Buc., 8 iul. 1845 – 2 mai 1848); Universul (Buc., 1 mai – 6 iun. 1878).

Consultând mai departe intervalul de apariţie al celorlalte douã publicaţii identificate pânã aici, Ţara şi Patriotul, constatãm, parcurgând aceeaşi sursã, cã purtând titlul primeia dintre ele, au apãrut pânã la 1918, nu mai puţin de opt tipãrituri, între 8 noiembrie 1867 şi 16 august 1916, în timp ce denumirea Patriotul au purtat-o cinci apariţii acoperind intervalul calendaristic septembrie 1889 – 31 decembrie 1915. În ordine: Ţara (Buc., 8 nov. 1867 – 18 iul. 1870); Ţara (Buc., martie 1889); Ţara (Buc., 10 mai 1893 – 7 feb. 1896 şi 17 oct. – 18 nov. 1898); Ţara (Buc., 4 apr. – 11 iul. 1894); Ţara, cotidian, Buc., 18 ian. 1903 – 8 nov. 1909 şi 25 iul. 1914 – 16 aug. 1916; Ţara (Iaşi, sept. 1888 – 4 mai 1889); Ţara (Ploieşti, 30 sept. 1889 – 21 ian. 1900) şi Ţara (Ploieşti, 1891). Patriotul (Brãila, sept. 1889); Patriotul (Buc., 5 mai – 15 oct. 1900; 29 apr. 1901 – 17 mai 1903; 16 dec. 1905 – 26 iul. 1907 sub redacţia lui C.C. Bacalbaşa); Patriotul (Buc., iun. – iul. 1907); Patriotul (Caracal, 25 – 31 dec. 1915); Patriotul (Craiova, 10 – 31 ian. 1893).

Rezumând aici intervalul temporar de apariţie al tuturor celor patru publicaţii menţionate, constatãm cã acesta corespunde celui de apariţie al cotidianului politic bucureştean Patriotul, seria a III-a: 16 dec. 1905 – 26 iul. 1907.

Urmãrind în continuare titlurile aceluiaşi dicţionar, plecând acum de la primele cinci literele ale ultimei apariţii, aflãm cã pânã la 1918 au apãrut folosindu-le întocmai, patru publicaţii. Alfabetic: Protejarea (Bucureşti, 1913), Protestarea (Bucureşti, 20 februarie – 22 iulie 1906, cotidian politic), Protestarea (Craiova, 6 septembrie 1915 – 8 iulie 1916, gazetã politicã indenpendentã) şi Protestul tinerimii (Bucureşti, numãr unic, 9 martie/ ediţia I şi 10 martie/ ediţia a II-a, 1900, publicaţie a Asociaţiei Generale a Studenţilor Universitari). Care, aşadar, între cele patru, ultime apariţii, este cea aflatã în fotografie?

Ne ajutã în acest sens, în plus, terminaţia titlului publicaţiei aflate pe ultimul afiş din dreapta librãriei ale cãror ultime patru litere („area”), adãugate primelor cinci ale publicaţiei în cauzã, ne îndreptãţeşte sã credem cã este vorba aici de Prote(st)area.

Rezumând încã o datã, ajungem la concluzia cã intervalul calendaristic de apariţie, comun tuturor publicaţiilor identificate în fotografie, este cel cuprins între 20 februarie – 22 iulie 1906, adicã tocmai cel în care a apãrut Protestarea, cotidianul politic bucureştean Patriotul (16 decembrie 1905 – 26 iulie 1907, cotidian politic de nuanţã conservatoare), Ţara (18 ianuarie 1903 – 8 noiembrie 1909, „organ independent” apãrut sub direcţia lui N. E. Papamihalopol) şi bineînţeles, Adevãrul şi Universul deja menţionate.

Nu ne oprim însã în identificarea noastrã doar la demonstraţia perioadei de apariţie a publicaţiilor menţionate. Prea largã totuşi, deşi redusã la numai cinci luni şi douã zile, un element nou care ne îndreptãţeşte, în fine, a conchide, este cel al vegetaţiei evidente în imaginea fotograficã din jurul clãdirii librãriei. Bogãţia şi maturitatea ei ne fac sã conchidem cã data de realizare a imaginii nu poate fi decât una situatã undeva în intervalul temporar iunie – 22 iulie 1906.

Ion T. ŞOVÃIALÃ

Articol publicat în ziarul „Oglinda de azi” la data de 16 noiembrie 2004, cu titlul „O datare”, reluat de regretatul avocat şi publicist mai târziu, sub pseudonimul „S. Ion”, în revista „Câmpina – literar, artistică şi istorică” (an. II, nr. 14/ octombrie 2007).