Primăria municipiului Câmpina a inițiat procedura de consultare publică cu privire la Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015 – 2020, în conformitate cu prevederile Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Este vorba despre un document bine elaborat şi sintetizat, pe alocuri chiar minuţios (cu câteva inerente inadvertenţe), care reprezintă oglinda municipiului nostru sub multiple aspecte: istoric, geografic, economic, social, cultural ş.a.m.d. O oglindă a localităţii noastre nici că se putea prezenta mai bine decât în revista Oglinda de Câmpina, publicaţie al cărei titlu pare a fi, în acest caz, chiar predestinat. Etapa consultării publice a început pe 18 februarie şi se va încheia pe 18 martie 2016. Varianta consultativă a Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2015 – 2020 poate fi studiată la sediul Primăriei Municipiului Câmpina la Biroul Integrare, precum şi la adresa de internet www.primariacampina.ro. Vă prezentăm în continuare câteva capitole ale acestei strategii (în opinia noastră, mai reprezentative), care să reliefeze starea oraşului în anul de gr(e)aţie 2016. Un an pe care, folosind o clasică şi uzitată sintagmă, am fi putut să-l numim chiar “de graţie”, dacă nu am şti că este unul dublu electoral, adică un an care va trece greu. Şi aceasta nu pentru că este un an mai lung (chiar bisect fiind), ci pentru că va fi încărcat cu multe politicianisme şi alte mizerii, pentru sucit şi răsucit minţile şi voturile bizonilor mioritici de pe meleagurile câmpinene, în timpul vânătorilor electorale din vara şi toamna acestui an.
Populaţie, fond funciar, fond locativ
Contrar rezultatelor înregistrate la recensământul din 2011, ce arătau o populaţie de sub 33.000 de locuitori, aflăm din documentul Primăriei că, la 1 ianuarie 2015, existau aproape 38.000 de trăitori ai oraşului (potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică). Pentru că cifrele se bat cap în cap, ne scărpinăm şi noi tot în cap, dar mergem mai departe. Fondul funciar al municipiului Câmpina era format, în anul 2014, dintr-o suprafaţă de 2.423 ha, ceea ce înseamnă aproximativ 24,23 kmp. O pondere de 62,57% din fondul funciar este reprezentată de suprafaţa intravilană (15,16 kmp). Fondul locativ al municipiului Câmpina era alcătuit, în anul 2014, dintr-un efectiv de 15.133 locuinţe, reprezentând 4,67% din fondul locativ al judeţului Prahova. Suprafața medie a unei locuințe din Câmpina era, în anul 2014, de 46,99 mp, mai scăzută decât media înregistrată la nivel judeţean (48,44 mp/locuinţă), dar și decât cea aferentă mediului urban al judeţului Prahova (49,66 mp/ locuinţă). Se observă că suprafaţa medie utilă a unei locuinţe din municipiul Câmpina este una dintre cele mai mici de la nivel judeţean, ceea ce se traduce printr-un confort mai scăzut al locatarilor decât în alte orașe din Prahova. Este un lucru nedemn pentru al doilea municipiu prahovean şi mai puţin cunoscut, dar din care se poate lesne înţelege de ce preţurile apartamentelor din Câmpina nu au valori prea mari, fiind mult mai ieftine decât la Ploieşti.
Infrastructura rutieră
Capitolul acesta a fost elaborat, cu siguranţă, înaintea nenorocirilor care s-au abătut asupra arterelor câmpinene în timpul lucrărilor de canalizare din programul european derulat şi gestionat de Hidro Prahova. Altfel nu am putea înţelege optimismul textului, al datelor inserate care, în ciuda a zeci de străzi sparte şi cârpite, acreditează ideea că situația infrastructurii rutiere din municipiul Câmpina indică o stare destul de bună, având în vedere că 88,33% din lungimea străzilor orășenești este modernizată. Astfel, infrastructura rutieră se prezintă într-o stare mai bună decât media urbană judeţeană (75,19% din străzile orășenești sunt modernizate), chiar dacă municipiul Câmpina se situează undeva spre mijlocul clasamentului ce indică gradul de modernizare din mediul urban al judeţului Prahova. În perioada 200 – 2014, au fost modenizate străzi cu o lungime totală de aproximativ 350 km.
Structura populaţiei
Mai aflăm din documentul supus dezbaterii publice că, în 1992, existau aproape 42.000 de câmpineni. În ultimii ani, persoanele de sex feminin au ajuns cu aproape 2000 mai multe decât cele de sex masculin. Aşadar, teoretic şi statistic vorbind, un bărbat care vrea să se căsătorească are mai multe şanse în Câmpina decât în alte oraşe. Distribuţia populaţiei stabile după etnie ne arată că în 2011 existau 93,31% români, 1,94% romi, 4,72% reprezentând alte etnii (maghiari, germani, greci, italieni, ceangăi). După religie, populaţia stabilă înregistrată la Recensământul din anul 2011 este, în proporţie de 91,42%, ortodoxă. De asemenea, 1,26% din populaţia stabilă este de religie adventistă de ziua a șaptea, 1,03% este de religie romano-catolică, iar 6,28% dintre persoane sunt de altă religie. Ponderea populaţiei tinere se reduce în mod semnificativ, crescând, în schimb, ponderea adulţilor și a vârstnicilor. Vârsta medie a populaţiei din municipiul Câmpina era, la 1 ianuarie 2015, de 43,73 ani, în creștere faţă de media aferentă anului 2010 (41,66 ani). Pe sexe, atât în 2015, cât și în 2010, vârsta medie a femeilor (45,50 ani în 2013 și 43,21 ani în 2010) depășea vârsta medie a bărbaţilor (41,96 ani în 2015 și 40,10 ani în 2010). Vârsta medie a populaţiei înregistrate în anul 2015 în municipiul Câmpina este mai mare decât vârsta medie a locuitorilor din judeţul Prahova (41,80 ani), dar mai ales decât a cetăţenilor din România (40,65 ani).
Starea civilă a populaţiei
Numărul de căsătorii înregistrate în anul 2014, în municipiul Câmpina, a fost de 192 cazuri, mai puţine cu 24,4% faţă de cele aferente anului 2005. Scăderi ale numărului de căsătorii s-au înregistrat și la nivel naţional (-16,8%), regional (-21,3%) sau judeţean (- 18,6%) comparativ cu anul 2005, dar de frecvenţă mai mică. În anul 2014 s-au înregistrat 71 divorțuri în municipiul Câmpina, mai puţine cu 24,5% comparativ cu anul 2005. De asemenea, au scăzut numărul divorţurilor din anul 2014 comparativ cu 2005 și la nivelul judeţului Prahova (-21,5%), a Regiunii Sud Muntenia (-24,8%), dar și la nivel naţional (-18,1%). În aceste condiţii, rata nupţialităţii înregistrată atât la nivelul municipiului Câmpina, a judeţului Prahova, a regiunii Sud Muntenia, cât și a României, a înregistrat valori superioare celei a divorţialităţii în perioada 2005 – 2014.
Resursele de muncă
Numărul mediu de salariați din municipiul Câmpina a fost, în anul 2014, de 13.188 persoane, reprezentând 8,1% din salariaţii de la nivelul judeţului Prahova. Efectivul mediu de salariaţi de la nivelul municipiului s-a diminuat cu 22,40% în anul 2014 faţă de 2005, dar a crescut, în schimb, cu 3,98% comparativ cu anul 2013. Numărul de șomeri înregistraţi, în anul 2014, a fost de 598 persoane, iar media aferentă perioadei ianuarie – septembrie 2015 este de 548 persoane. Numărul de șomeri înregistraţi în anul 2014 la nivelul municipiului reprezintă numai 3,8% din efectivul întregului judeţ. Lunar, în perioada 2010 – 2015, numărul de șomeri înregistraţi la nivelul municipiului Câmpina, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, a urmat un trend descendent, punctul de maxim fiind atins în perioada iulie – noiembrie 2010, iar cel de minim în lunile septembrie – decembrie 2015. Pe sexe se observă o diferenţă semnificativă între rata șomajului înregistrată în cazul bărbaţilor (3,20%) și cea a femeilor (4,23%).
Structura economiei locale
La 31 decembrie 2014, erau înregistraţi în municipiul Câmpina 2.301 agenţi economici activi din punct de vedere juridic, din care 1.529 agenţi economici activi din punct de vedere economic (66,45%), potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional pentru Registrul Comerţului (ONRC). Repartizarea agenţilor economici din municipiul Câmpina pe categorii arată că cea mai mare parte a agenţilor economici activi sunt de tipul societăţilor cu răspundere limitată (SRL-uri) – 96,66%. Numai 1,96% dintre agenţii economici înregistraţi în anul 2014 sunt de tipul societăţilor pe acţiuni (SA-uri), 1,05% sunt societăţi în nume colectiv (SNC-uri), 0,13% sunt societăţi cooperative (SC-uri), 0,07% sunt de tipul societăţilor în comandită simplă (SCS-uri), iar 0,13% sunt alte persoane juridice. Potrivit Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Câmpina 2011 – 2017, numărul persoanelor juridice active din punct de vedere economic a crescut semnificativ în perioada 1995 – 2007, de la 956 unităţi, la 1.598 unităţi economice. În perioada imediat următoare, începând din anul 2008 se observă o involuţie a numărului de agenţi economici în 2009 și 2010, urmată de o creștere ușoară în 2011 și un trend aproximativ constant până în prezent.
Repartiţia agenţilor economici
Potrivit Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Câmpina, în anul 2009 majoritatea agenţilor economici activi din punct de vedere economic desfășoară activităţi de comerţ (38,5%). Pe locul secund se situează firmele din domeniul de activitate Construcţii, cu 12,9%, urmate de cele din Industria prelucrătoare (10,5%), Activităţi prelucrătoare, știinţifice și tehnice (9,7%), Transport și depozitare (4,6%) și Tranzacţii imobiliare (4,5%).
La nivelul anului 2014, cei mai mulţi agenţi economici activi din punct de vedere economic au drept principal obiect de activitate Comerţul (Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor), în acest sector activând 556 agenţi (36,36%), în anul 2014.
Cifra de afaceri înregistrată de agenţii economici activi din punct de vedere economic a fost, în anul 2014, de 2,84 mld lei, dublă faţă de cea înregistrată în 2008 și cu 6,3% mai mare decât în 2013. Numărul de salariați angajaţi în cadrul celor 1.529 agenţi activi economic a fost, potrivit datelor ONRC aferente finalului de an 2014, de 10.720 persoane, în scădere cu 5,41% faţă de anul 2008 și cu 4,09% decât în 2013.
Topul firmelor câmpinene
Strategia mai prezintă şi câteva topuri ale firmelor câmpinene, din diferite ramuri economice, ordonate după diverse criterii. Vă prezentăm în continuare doar topul primelor 20 de firme ordonate descrescător după cifra de afaceri. În anul 2014, pe primul loc se afla Cameron Romania SRL (preluată ulterior, în 2015, de gigantul american Schlumberger), cu o cifră de afaceri de 1209,25 milioane de lei, urmată de Confind SRL, cea mai mare companie câmpineană (ca numeric de personal), cu o cifră de afaceri de 213,08 milioane de lei. Pe podium a mai urcat Soceram SA (120,86 mil lei).
Următoarele locuri au fost ocupate după cum urmează: 4. Neptun SA (112,25 mil lei); 5. Rhodos Construct SRL (112,09 mil lei); 6. Lemet SRL (100,25 mil lei); 7. Jeras Prod SRL; 8. PAS Technologies Romania SRL; 9. Royal N SRL; 10. Electroutilaj SA; 11. Edilconst SA; 12. Floricon Salub SRL; 13. Seti Impex SRL; 14. Roball Campina SRL; 15. Cirex SRL; 16. Ekomin SRL; 17. TC Măsurare & Control SRL; 18. Romanian Trade Garments SA; 19. Protelco SA; 20. Daspi Prodcom SRL.
Probleme şi direcţii de dezvoltare
Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul câmpinenilor cu privire la stadiul actual și la direcţiile de dezvoltare ale oraşului, cele mai mari probleme întâmpinate de mediul de afaceri fac referire atât la cadrul general economic de la nivel naţional, cât și la probleme cu specific local.
În ceea ce privește cadrul economic general, comunitatea locală a subliniat problematica crizei economice care a afectat economia locală: fiscalitatea mare, lipsa cererii de bunuri și servicii, lipsa unei legislaţii de stimulare a IMM-urilor.
Principalele probleme identificate la nivelul municipiului sunt lipsa de organizare a mediului de afaceri, lipsa de spaţii disponibile pentru investiţii, lipsa de forţă de muncă calificată, procedurile grele întâmpinate în dezvoltarea unei afaceri.
Potrivit comunităţii locale, unul din cei mai importanţi factori ce influenţează dezvoltarea mediului de afaceri este infrastructura de acces în municipiu. În acest sens este semnalată necesitatea construirii autostrăzii în apropierea municipiului.
În ceea ce privește direcțiile de dezvoltare economică ale municipiului, conform opiniei publice locale, principalele domenii care necesită investiţii sunt învăţământul, agricultura, turismul și serviciile publice.
Potrivit comunităţii locale, dezvoltarea economică a municipiului trebuie să se bazeze pe: relansarea industriei petroliere; pe dezvoltarea industriei ușoare pentru forţa de muncă feminină (confecţii, textile, servicii pentru populaţie); pe extinderea industriei mici și mijlocii (produse, servicii către întreprinderi etc.).
Acţiunile propuse de către comunitatea locală pentru stimularea dezvoltării mediului socio-economic presupun înfiinţarea unui parc industrial și accesarea de fonduri structurale pentru investiţiile ulterioare, adoptarea unor facilităţi fiscale în vederea atragerii investitorilor, colaborarea cu partenerii privaţi și atragerea lor în activităţi și programe de dezvoltare locale.
Alte acţiuni care contribuie la stimularea mediului economic local sunt modernizarea infrastructurii rutiere sau dezvoltarea serviciilor turistice și promovarea turismului cultural și de agrement.
Pe de altă parte, pentru stimularea mediului socio-cultural se impun măsuri de intensificare a acţiunilor socio-culturale, exigenţa sporită în mediul educaţional, construirea de noi locuinţe sociale.
