„Starea Câmpinei”, cu primarul Horia Tiseanu

A fost 2010 un an bun pentru primarul Horia Tiseanu?Da. A fost un an bun, cu multe realizări în plan profesional. Cred că la Primăria Câmpina, în ciuda dificultăţilor economice ale anului trecut, există un colectiv valoros de oameni, împreună realizând multe dintre obiectivele propuse pentru anul 2010.

Care ar fi principale realizări ale administraţiei locale în anul 2010?Ooo, sunt foarte multe realizări, chiar le-am pus pe hârtie şi sunt câteva pagini bune…

Să amintim măcar câteva mai importante.Am început consolidarea şi amenajarea malurilor Lacului Bisericii şi reabilitarea corpului C al Grupului Şcolar Energetic. Au mai fost realizate: dezactivarea rampei vechi de gunoi, care a costat peste 20 miliarde lei vechi; canalizarea perimetrală a Lacului Bisericii; canalizarea străzilor adiacente Străzii Griviţei; modernizarea unor străzi din cartierul Erupţiei; finanţarea proiectului Atelier hală la Grupul Şcolar Forestier, parte a unui program finanţat de Banca Mondială; realizarea sensului giratoriu din apropierea Complexului Fibec, care este foarte util şi ne îndreptăţeşte să credem că astfel de soluţii trebuie să avem şi în alte intersecţii, dar şi reactualizarea PUG-ului sau modernizarea unor străzi, printre care Sondei, Ana Ipătescu, IH Rădulescu şi multe altele. Au mai fost şi alte lucrări, nu foarte spectaculoase, dar necesare şi utile: 4 tunuri de aer cald pentru sala de sport de la Căminul Petrol, parcări, reabilitarea iluminatului public (s-au înlocuit deja 1.700 din cele 2.000 de corpuri de iluminat), platforme de gunoi, s-au inclus în programul de salubritate 17.500 mp de străzi modernizate, s-a reparat Casa cu Grifoni. De asemenea, s-au alocat bani pentru parohii, pentru reparaţiile unităţilor de învăţământ, pentru transportul cadrelor didactice (peste 1,8 miliarde lei vechi), s-au acordat burse pentru elevi în valoare de aproape un miliard lei vechi, s-au alocat sume importante pentru spitale, pentru asistenţa socială şi pentru asigurarea hranei pentru 145 de persoane la Cantina Socială. Ne-am înfrăţit cu două localităţi – una din Italia, una din Macedonia, şi s-au mai alocat fonduri importante pentru manifestări culturale şi evenimente speciale, cum ar fi Zilele Câmpinei sau Revelionul.
O listă lungă de realizări, dar care au fost momentele grele ale anului 2010, pentru că au existat în mod cert?Momentele grele au fost legate de restricţiile impuse de Guvern. Au fost momente grele, destul de dificil de gestionat. Restructurările de personal nu au afectat decât Poliţia Comunitară, dar micşorarea salariilor i-a afectat pe toţi angajaţii din Primărie.

Cum aţi resimţit criza economică în 2010 din cel mai înalt fotoliu al administraţiei locale?Nu s-a simţit foarte tare criza, ci aş spune mai degrabă moderat. Am avut avantajul că ne-am dimensionat destul de bine veniturile, astfel încât surprizele neplăcute generate de criză au avut efecte minime. Practic, a fost vorba de tăierea unor sume din cotele defalcate care ne erau repartizate, dar noi nu am mizat foarte multe pe aceste sume, astfel încât neacordarea lor nu ne-a afectat foarte tare.

Cum aţi colaborat în 2010 cu viceprimarul Ion Dragomir faţă de anii anteriori?Foarte bine. În ciuda multor discuţii care au apărut pe marginea acestui subiect, ţin să vă spun că este colaborarea cea mai bună pe care am avut-o de când sunt primar, în limitele faptului că fiecare dintre noi reprezentăm partide diferite. Eu personal nu am avut, nici un moment, nici un motiv să-mi doresc schimbarea sa din această funcţie şi nu am acceptat nici un fel de discuţie din partea unor colegi de partid, atunci când s-a pus această problemă.

Mai funcţionează alianţa politică PDL+PSD+PIN pe care aţi constituit-o între cele două tururi ale alegerilor locale din 2008?Hm… Este greu de spus… Practic, nu prea… Teoretic, nu există nici un act formal care să stipuleze încheierea acelei alianţe, dar, practic, realităţile s-au schimbat foarte mult de atunci. Inclusiv la nivel naţional s-au produs o serie de schimbări din acest punct de vedere. Pe plan strict local, au mai existat nişte reacţii generate de schimbările survenite după alegerile locale, dar au fost nişte reacţii mai degrabă emoţionale, mai ales din partea PSD. Cred că s-ar putea spune că mai mult le-a fost frică de forţa noastră, după ce PD-L s-a întărit cu cei cinci consilieri proveniţi de la PNDC, având acum majoritatea în Consiliul Local.

Din punct de vedere politic, PDL, partidul pe care îl conduceţi la Câmpina, a pierdut un parlamentar, pe senatorul Severin, care a ajuns la PSD. Cum aţi comenta acel moment?Categoric, este o mare pierdere pentru noi. Nu pot să fiu ipocrit şi să spun altceva, dar Severin este un senator, un personaj important, care acum nu mai este în tabăra noastră. În acelaşi timp, am pierdut un post de parlamentar, pentru a cărui obţinere au muncit mulţi oameni din PDL, iar aceştia simt în mod justificat o oarecare frustrare.

Revenind de la politică la administraţie, o problemă spinoasă a anului 2010 a fost Spitalul Municipal, pe care municipalitatea l-a şi preluat în vară. Sunteţi mulţumit de cum se desfăşoară acum activitatea în spital şi de felul în care au răspuns cei vinovaţi de imensele datorii acumulate înainte de preluare?Sunt două probleme distincte. Acum pot să spun că sunt mulţumit de activitatea echipei manageriale de la spital. Noi am preluat spitalul fără datorii şi nu am ce să reproşez de la acel moment şi până acum. Chiar dacă au fost unele contracte defavorabile spitalului, care au creat multe probleme, cred că cei care se ocupă de elucidarea lor îşi fac datoria. Din câte ştiu eu, după raportul Camerei de Conturi, dosarul a ajuns pe undeva pe la Parchet, dar nu mă aştept să fie mari probleme, pentru că nu ştiu dacă adevăraţii vinovaţi sunt cei aflaţi şi atunci şi acum în prim-planul activităţii Spitalului Municipal.

Au mai fost două probleme serioase în 2010. Una ar fi lichidarea Companiei Publice, care se dovedeşte mult mai greu de realizat decât se preconiza. În plus, chiar la ultima şedinţă a Consiliului Local aţi vorbit de interesele din jurul acestei lichidări. Aţi avut o discuţie cu lichidatorul Paul Tifigiu, cum s-a ajuns la această situaţie?Este, într-adevăr, o problemă delicată  administraţiei locale, pe care abia aştept s-o rezolvăm definitiv. Nu am să reiau întreaga poveste… A fost vorba de acel proces cu care noi nu am fost de acord, prin care foştii angajaţi primeau nişte sume compensatorii. Când am discutat cu lichidatorul Paul Tifigiu şi l-am întrebat cum de a fost posibil să scoată la licitaţie sediul şi terenul CPGC, evaluate la 38 miliarde lei vechi, pentru o datorie de două miliarde şi ceva, mi-a răspuns că aceasta a fost dorinţa foştilor salariaţi. Ei au câştigat procesul, iar avocaţii lor i-au prezentat domnului Tifigiu o listă cu activele care pot fi scoase la licitaţie. Au considerat că sediul s-ar vinde cel mai repede. Mi s-a părut o explicaţie puerilă… Nu am dovezi certe, dar am semnale că de sediul şi terenul fostei Companii s-au arătat interesaţi mai mulţi oameni de afaceri, inclusiv din Câmpina şi Breaza. Acum, problema s-a rezolvat. Dar sunt nemulţumit de colaborarea cu lichidatorul şi sper să încheiem cât mai repede această colaborare.

O altă problemă a fost Calea Dacia. Aţi anunţat, la un moment dat, reluarea licitaţiei, apoi s-a revenit… A existat şi un proces privind decizia definitivă pentru licitaţie. Ce s-a întâmplat de fapt şi care este situaţia lucrării dvs. de suflet în acest moment?Of… Au fost atât de multe probleme în jurul acestei lucrări… Mi-e foarte greu să vă spun tot ce cred în acest caz, pentru că în multe privinţe nu am decât bănuieli. Părerea mea este că undeva, la nivel central, s-a dorit ca noi să pierdem această finanţare şi ni s-au pus tot felul de beţe-n roate. Au fost păreri diferite ale autorităţilor centrale care trebuiau să dea anumite avize, apoi aceleaşi organisme au revenit asupra deciziilor lor iniţiale. Nu am nici o dovadă în acest sens, dar am convingerea că s-a încercat ca noi să pierdem această finanţare, iar banii ar fi fost alocaţi unei alte lucrări, acolo unde probabil aveau anumite interese cei care ne-au pus beţe-n roate. Bine că au trecut toate… Acum, s-au demarat deja lucrările, dar constuctorul ne-a solicitat, justificat după părerea mea, sistarea lucrărilor pe perioada de iarnă. Imediat ce vremea ne va permite, se vor relua lucrările şi am convingerea că, în cursul acestui an, vom putea da în folosinţă bretelele de acces dintre  Câmpina şi DN1.

În final, ce vă doriţi pentru anul 2011?În primul rând, să reuşim să ţinem ritmul lucrărilor din anul 2010. În ciuda greutăţilor economice, a limitării veniturilor bugetare şi, cel mai probabil, a unei scăderi a cotelor defalcate alocate, în afara serviciilor publice şi de asistenţă publică, să reuşim să continuăm dezvoltarea edilitară. Avem multe străzi de modernizat, de realizat o amplă lucrare de infrastructră pentru apă şi canalizare, prin HidroPrahova, şi o serie întreagă de alte obiective de investiţii.