Sondele abandonate, un mare pericol pentru oraş

Recenta tragedie din capitală, care a făcut zeci de victime, ne arată că nu învăţăm nimic din istorie. Într-un oraş mic cum era Câmpina, cinematograful din Sala Monovici avea patru ieşiri şi deasupra uşilor lămpi cu lumină roşie, care nu se stingeau în timpul proiecţiilor şi semnalizau publicului ieşirea rapidă în caz de incendiu. În perioada interbelică s-au luat astfel de măsuri pentru toate sălile de spectacol din ţară, deoarece se petrecuse şi atunci o catastrofă care a zguduit opinia publică. La biserica argeşeană din Costeşti, în timpul slujbei de Paşte, a izbucnit un incendiu de la nişte lumânări. Cuprinsă de panică, mulţimea a năvălit spre ieşire. Din nefericire, uşile se deshideau spre interior. Cuprinşi de groază, credincioşii au blocat uşile, primii fiind striviţi de cei din spate, care îi călcau în picioare. Nimeni nu a scăpat, toţi au fost făcuţi scrum. Patriarhia a dat atunci o dispoziţie ca la toate bisericile, uşile să se deschisă spre exterior. 

Am amintit de aceste dureroase evenimente, deoarece şi în Câmpina se poate produce o astfel de nenorocire. Pe platoul din partea de sud a oraşului sunt zeci de sonde abandonate. Marele zăcământ de petrol din schelele câmpinene Bucea şi Gafiţa a fost aproape epuizat. Sondele vechi, unele chiar mai vechi de o sută de ani, au fost părăsite. Ele aveau instalaţii rudimentare, potrivit tehnicii de atunci, coloane bătute până la adâncimea de 150 de metri, care în timp s-au corodat şi au prins fisuri. Pentru a se evita un accident, gurile de sondă au fost astupate cu dopuri de ciment. Din zăcământ (care cu metodele de extracţie de atunci nu a fost exploatat decât parţial) au început să se adune gazele de sondă (deosebite de gazul metan, acestea fiind mai grele). Treptat, golurile subterane s-au umplut de aceste gaze. Multe blocuri de pe străzile Schelelor şi Sondei sunt construite deasupra unor astfel de guri de sonde astupate, în care gazele se regenerează şi se acumulează lent. Cu ani în urmă, la o schelă din Moldova, acest fenomen a provocat un mare accident. Prin autoaprindere, gazele au luat foc şi explozia care a urmat a făcut praf un bloc de locuinţe de la suprafaţă. La Câmpina, pe undeva pe lângă fosta groapă de gunoi din cartierul Păcuri, câteva familii de tineri rromi şi-au improvizat nişte locuinţe mizere şi au găsit o metodă originală de încălzire: băgau o ţeavă în pământ şi după un timp dădeau foc la gura ţevii, putând astfel să-şi pregătească mâncarea sau să se încălzească. Acest lucru ne semnalează că platoul din sudul oraşului, în subteran, e plin de gazele de sondă, care continuă să se acumuleze. 

După părerea unor specialişti geologi, care au lucrat o viaţă la schela Câmpina, sondele abandonate ar trebui verificate şi luate măsuri de urgenţă pentru evacuarea gazelor din subteran. 

Alin CIUPALĂ