„SHALOM” PESTE UN ARC DE TIMP SECULAR: După 111 ani, Sinagoga din Câmpina a fost reinaugurată

La 111 ani distanță de prima ei inaugurare, vineri, pe 22 iulie 2016, Sinagoga Israeliților din Câmpina a fost reinaugurată, dar de data aceasta nu ca lăcaș de cult mozaic (evreii din oraș pot fi numărați pe degetele unei mâini trecute prin abric), ci ca un punct muzeistic și de cultură numai bun de introdus în circuitul turistic al localității. 

Sinagoga a fost construită în anul 1905, exclusiv prin aportul financiar al celor 100 de familii de evrei câmpineni din acele timpuri. Anul trecut, din inițiativa Federației Comunităților Evreiești din România, împreună cu Comunitatea Evreilor din Ploiești, au fost finalizate lucrările de reabilitare (exterioară și interioară) a clădirii, cu sprijinul financiar esențial acordat de Guvernul României (prin vicepremierul și ministrul Dezvoltării de atunci, Liviu Dragnea), de Secretariatul de stat pentru Culte și de Fundația Caritatea. Proiectul a fost realizat în memoria lui Alfred Berger, ultimul lider al evreilor câmpineni, care a părăsit această lume nu cu mult timp în urmă. 

La inaugurarea clădirii, în cadrul căreia s-a dezvelit o plachetă comemorativă, au participat președintele FCER, dr. Aurel Vainer, membru al Camerei Deputaților, secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi, de asemenea, Paul Swartz – vicepreședinte al FCER, Adela Herdan – președinte al CE Ploiești, Rudi Marcovici – directorul Centrului pentru Administrarea Patrimoniului FCER, dar și alți fruntași ai FCER, organizația reprezentativă pentru cei aproximativ 7000 de evrei care mai trăiesc astăzi în România. Din partea municipalității câmpinene, au fost prezenți primarul Horia Tiseanu (coparticipant la dezvelirea plăcii comemorative, împreună cu Aurel Vainer), viceprimarul Adrian Pițigoi și consilierul personal al edilului-șef, Marian Dulă. 

Ca la orice inaugurare a unei case evreiești sau a unei sinagogi, a fost montată mezuza (în transcriere ebraică, mezuzah), în tocul ușii de la intrare. Mezuza este unul dintre cele mai recunoscute simboluri ale tradițiilor evreilor de pretutindeni, un izvor de protecție pentru orice locuință evreiască. Așa cum aveam să aflăm de la Edi Kupferberg (director al Cancelariei Rabinice din cadrul FCER), mezuza este un recipient (din orice material), în care se găsește un mic sul de pergament pe care sunt înscrie versete din Tora, mai exact, din Cartea Deuteronomului, versete care să le aducă aminte mereu credincioșilor mozaici de legile lui Dumnezeu. (Tora este Legea Sfântă a evreilor ce conține cele cinci cărți ale lui Moise: Geneza, Exodul, Leviticul, Numerii și Deuteronom – n.red.). Momentul a fost urmat de un serviciu religios oficiat de Iosif Adler, prim-cantor al FCER. După mai bine de un secol, în curtea sinagogii s-a auzit celebrul salut evreiesc de pace: shalom. Un impresionant arc de spiritualitate peste timp, peste un timp căruia i s-a dat răgazul săvârșirii unei juste reparații istorice, peste un timp care a avut răbdare vreme de 111 ani, astfel încât noul veac în care trăim să renască această clădire și să o îmbrace în haine noi; nu dintre cele religioase, ci dintre cele culturale și turistice.

În continuare, oficialitățile și o bună parte din cele aproape 50 de persoane participante la eveniment (în marea lor majoritate, evrei din Ploiești și București), au intrat în sinagoga care respira un aer proaspăt (deși lucrările fuseseră finalizate anul trecut). Doamnei inginer Adela Herdan, președinta Comunității Evreilor din Ploiești, i-a revenit rolul de amfitrion, iar printre oficiile sale de gazdă s-au numărat și cuvântul de bun-venit adresat tuturor, precum și prezentarea celor care aveau să vorbească audienței de pe un piedestal situat în fața ”altarului”. 

Înainte de a le da cuvântul invitaților, Adela Herdan a făcut o scurtă prezentare a istoriei Câmpinei, în special din perioada antebelică, perioadă în care comunitatea evreiască a orașului era numeroasă și avea un rol important în viața economică și culturală a urbei dintre Prahova și Doftana.  Au fost pomeniți, din economie de timp, doar farmacistul Eduard Kessler, unul dintre cei mai buni primari ai Câmpinei de acum un secol (alegerea sa denotă buna conviețuire a grupurilor etnice din oraș și spiritul de toleranță al locuitorilor orășelului cosmopolit de odinioară), dar și celebrul bijutier Rohmman. 

În perioada 1899 – 1900, Kessler a fost primul primar care a modernizat din temelii orașul, realizând primul sistem de aducțiune a apei potabile, precum și prima pavazare a centrului Câmpinei, nemaivorbind de stâlpii de iluminat montați pe artera principală. 

În 1901, a fost dat în folosință cimitirul evreiesc, pe strada Bobâlna, în imediata vecinătate a cimitirului creștin. Odată cu sinagoga, anul trecut și acest cimitir evreiesc (printre cele mai vechi din țară de acest fel) a fost reabilitat, fiind bine delimitat printr-un gard nou. 

Luând cuvântul, președintele FCER, dr. Aurel Vainer, a vorbit despre importanța evreilor câmpineni de altădată. El a subliniat, printre altele, deosebita arhitectură în lemn a sinagogii, lucru înlesnit și de faptul că zona Câmpinei era bogată în păduri și plină de meșteșugari în prelucrarea lemnului. ”Clădirea nu va fi un lăcaș de cult, pentru că nu mai sunt evrei în Câmpina, dar prin acest proiect, la care am ținut mult și pe care suntem bucuroși că l-am împlinit, vrem ca această sinagogă să reprezinte o mărturie a prezenței evreilor pe aceste meleaguri. Următorul proiect asemănător este reabilitarea sinagogii din Hârlău. Mulțumim și pe această cale Guvernului României (dlui ministru Liviu Dragnea) și bunului nostru prieten Victor Opaschi, șeful Secretariatului de stat pentru Culte, fiindcă fără  sprijinul financiar deosebit pe care ni l-au acordat nu știu dacă am fi reușit,” a conchis liderul FCER. 

Secretarul de stat de la Culte, Victor Opaschi (originar din Dorohoi, un orășel cu multă populație evreiască acum un secol), a urmat apoi la cuvânt și a subliniat și el importanța proiectului reabilitării acestei sinagogi, ca un reper al istoriei multiseculare a Câmpinei, dar și al contribuției pe care au adus-o evreii români la dezvoltarea țării noastre. Primarul Horia Tiseanu a accentuat, de asemenea, în alocuțiunea sa importanța evenimentului, exprimându-și convingerea că această clădire va putea deveni, în viitor, un centru cultural important și un punct de atracție turistică: ”M-a măcinat de multă vreme întrebarea ce este cu această clădire, toată lumea se întreba ce se va întâmpla cu ea, iar azi mă bucur că răspunsul la întrebările noastre de altădată este unul atât de fericit, de fecund și de generos.” 

Ideea transformării imobilului într-un spațiu care va găzdui evenimente artistice și culturale, ”pentru că o clădire nefolosită se degradează în timp”,  a fost prezentă și în luările de cuvânt ale reprezentanților FCER. Evenimentul inaugural s-a încheiat printr-un minirecital al trupei Concert Bucharest Klezmer Band (de muzică instrumentală), cu participarea celebrei noastre actrițe Maia Morgenstern, care ne-a dovedit încă o dată (deși nu mai era nevoie), că trăiește din plin (și din preaplinul talentului ei excepțional), nu doar orice piesă de teatru jucată, ci și orice piesă muzicală cântată. Pe mica scenă ad-hoc a cântat și fiica actriței, Cabiria, în duet cu mama sa, dar și singură, interpretând câteva piese pline de sensibilitate. 

Darurile muzicale pe care Maia Morgenstern le-a oferit auditoriului, frenezia cu care i-au răspuns cosângenii ei la exuberanțele sale artistice, toate acestea au făcut ca reinaugurarea (nereligioasă) a sinagogii din Câmpina să se transforme într-o adevărată sărbătoare a bucuriei și a vieții.

    

Evenimentul a fost impresionant nu doar prin ineditul său (o manifestare tipic evreiască mai rar se poate vedea în orășelul nostru patriarhal și conservator), ci și prin faptul că multe dintre cuvântările rostite au constituit file de istorie a Câmpinei din vechime, din urmă cu un veac, perioadă în care din spiritualitatea câmpineană făceau parte, fie și parțial, cultura, obiceiurile și tradițiile evreilor trăitori și truditori ai acestor meleaguri. 

Foto: Facebook/FCER