Dincolo de relaţia directă cu unităţile medicale aparţinând statului, pacientul apelează şi la unităţile medicale private unde, în anumite situaţii reglementate prin lege, poate beneficia de servicii gratuite. Dorind să aflăm la ce reduc, în practică, beneficiile pacienţilor plătitori de asigurări de sănătate, în relaţia cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) şi clinicile private, l-am abordat pe dr. Călin Tiu, medic primar chirurg, administrator al Clinicii Medi’s şi totodată preşedintele Fundaţiei Medi’s.
„Sunt furnizori de transport medicalizat, pentru bolnavii cu dializă. Sunt unităţi private care iau pacientul de acasă şi-l duc de trei ori pe săptămână la dializă apoi îl aduc înapoi acasă. Pacientul nu plăteşte nimic, el intră în programul respectiv, beneficiind de acest transport medicalizat, în contract cu CAS, cu Ministerul Sănătăţii care decontează transportul. Pacientul nu plăteşte nici serviciul de dializă, acesta fiind suportat integral de către stat. De asemenea, sunt suportate integral de către CAS cheltuielile cu diabetul. Aici, nenorocirea este că sunt extrem de puţini medici specialişti. Asta încă nu ar fi nimic, dar sunt extrem de mulţi bolnavi şi asta nu e bine. Practic, accesul pacientului la aceste servicii gratuite, decontate de către sistem, este limitat de numărul mic de medici. La asta se adaugă şi o îngrădire apărută în urmă cu aproximativ 3 ani, din partea CAS. Este vorba de faptul că acum medicii au dreptul să presteze în limita unei singure norme întregi, în contract cu CAS. Până la acel moment pacienţii beneficiau de gratuitate, deoarece mai toţi medicii de diabet lucrau o normă şi jumătate. Acum, practic, 50 % din volumul de muncă s-a diminuat în acest fel şi numărul pacienţilor diabetici neurmărit eficient e probabil mai mare” – precizează Călin Tiu, subliniind în acelaşi timp, carenţele sistemului medical.
Dr. Călin Tiu a amintit şi de laboratoarele private de analize care au contract cu CAS, unde pacienţii pot beneficia de gratuităţi în anumite condiţii, cât şi despre consulturi:
„Legat de aceste laboratoare, există nişte norme extrem de precise care cuantifică cota acelui laborator, respectiv o cotă dată de numărul de medici, de calificarea acestora, de numărul de personal, de echipamente, de vechimea acestuia, de volumul de lucru al echipamentului, se efectuează nişte punctaje. În funcţie de banii care sunt la dispoziţia CAS pentru analize, dar şi în funcţie de punctajul fiecărui laborator, acestea primesc diferenţiat fonduri pentru analize. Astfel, sunt pacienţi care beneficiază de analize medicale gratuite la laboratoarele private, suportate de CAS. Aici există o discrepanţă fantastică între «pofta» pacienţilor de a-şi face analize, despre care eu cred că e justificată, şi lipsa de fonduri din sistem care limitează foarte mult numărul celor rezolvaţi. În această situaţie, pacienţii sunt debusolaţi. De ce vecina a făcut analiza gratis şi mie mi se cer bani? Pentru că vecina a reuşit să fie în primii 20 de pacienţi şi, poate că acel laborator are doar 20 de locuri într-o lună. Şi, de regulă, programările pentru analize, pe lună, durează extrem de puţin, reprezentând cam volumul de muncă pe o zi, două, al laboratorului respectiv. Mai mulţi bani nu există din partea CAS. Astfel că restul pacienţilor e firesc să plătească analizele. Acum ajungem la consulturi. Aici depinde foarte mult de politica fiecărui serviciu în parte. Consulturile medicale decontate de CAS, ca şi valoare în sine, sunt decontate foarte prost. Noţiunea aceasta de coplată face foarte multe valuri în acest moment şi până acum ea nu a fost acceptată în mod legal. Şi-atunci dacă mie, ca medic în contract cu CAS, îmi vine un pacient cu bilet de trimitere care beneficiază de dreptul de a fi consultat gratuit şi eu îl consult, va trebui să mă mulţumesc strict cu ce-mi oferă CAS la acel consult. Aceste consulturi sunt în momentul de faţă plătite de către CAS cu un sfert, o cincime, o şesime, depinde de la caz la caz, faţă de tariful de piaţă. În această situaţie medicii nu sunt deloc interesaţi să lucreze cu contract cu CAS, în privat. Eu ca angajator de exemplu, dacă am un medic angajat în contract cu CAS, în momentul acela cumva banii se vor împărţi pe acel consult, cam jumătate-jumătate. Jumătate merg spre medic, cu impozitele lui şi cam jumătate rămân în clinică, de unde trebuie să plătesc personalul, întreţinere, o mulţime de utilităţi. Din acest motiv, foarte multe servicii private lucrează strict pe relaţia directă de piaţă, cu pacienţii şi refuză contractul cu CAS, nefiind atractiv deloc” – a explicat Călin Tiu.
În acelaşi context s-a făcut referire şi la psihiatrie, domeniu în care pacienţii primesc gratuităţi de la stat în ce priveşte tratamentele cronice, inclusiv pediatria, specialităţi cu o anume dependenţă de contractul cu CAS.
„Situaţia e mult degradată din punct de vedere al raporturilor între nevoile legate de sănătate ale societăţii şi modul în care lumea medicală este interesată să lucreze în raport cu sistemul, astfel încât, în continuare, medici de vârsta mea, care deja se uită spre pensie, emigrează” – a concluzionat medicul Călin Tiu.
„Sunt furnizori de transport medicalizat, pentru bolnavii cu dializă. Sunt unităţi private care iau pacientul de acasă şi-l duc de trei ori pe săptămână la dializă apoi îl aduc înapoi acasă. Pacientul nu plăteşte nimic, el intră în programul respectiv, beneficiind de acest transport medicalizat, în contract cu CAS, cu Ministerul Sănătăţii care decontează transportul. Pacientul nu plăteşte nici serviciul de dializă, acesta fiind suportat integral de către stat. De asemenea, sunt suportate integral de către CAS cheltuielile cu diabetul. Aici, nenorocirea este că sunt extrem de puţini medici specialişti. Asta încă nu ar fi nimic, dar sunt extrem de mulţi bolnavi şi asta nu e bine. Practic, accesul pacientului la aceste servicii gratuite, decontate de către sistem, este limitat de numărul mic de medici. La asta se adaugă şi o îngrădire apărută în urmă cu aproximativ 3 ani, din partea CAS. Este vorba de faptul că acum medicii au dreptul să presteze în limita unei singure norme întregi, în contract cu CAS. Până la acel moment pacienţii beneficiau de gratuitate, deoarece mai toţi medicii de diabet lucrau o normă şi jumătate. Acum, practic, 50 % din volumul de muncă s-a diminuat în acest fel şi numărul pacienţilor diabetici neurmărit eficient e probabil mai mare” – precizează Călin Tiu, subliniind în acelaşi timp, carenţele sistemului medical.
Dr. Călin Tiu a amintit şi de laboratoarele private de analize care au contract cu CAS, unde pacienţii pot beneficia de gratuităţi în anumite condiţii, cât şi despre consulturi:
„Legat de aceste laboratoare, există nişte norme extrem de precise care cuantifică cota acelui laborator, respectiv o cotă dată de numărul de medici, de calificarea acestora, de numărul de personal, de echipamente, de vechimea acestuia, de volumul de lucru al echipamentului, se efectuează nişte punctaje. În funcţie de banii care sunt la dispoziţia CAS pentru analize, dar şi în funcţie de punctajul fiecărui laborator, acestea primesc diferenţiat fonduri pentru analize. Astfel, sunt pacienţi care beneficiază de analize medicale gratuite la laboratoarele private, suportate de CAS. Aici există o discrepanţă fantastică între «pofta» pacienţilor de a-şi face analize, despre care eu cred că e justificată, şi lipsa de fonduri din sistem care limitează foarte mult numărul celor rezolvaţi. În această situaţie, pacienţii sunt debusolaţi. De ce vecina a făcut analiza gratis şi mie mi se cer bani? Pentru că vecina a reuşit să fie în primii 20 de pacienţi şi, poate că acel laborator are doar 20 de locuri într-o lună. Şi, de regulă, programările pentru analize, pe lună, durează extrem de puţin, reprezentând cam volumul de muncă pe o zi, două, al laboratorului respectiv. Mai mulţi bani nu există din partea CAS. Astfel că restul pacienţilor e firesc să plătească analizele. Acum ajungem la consulturi. Aici depinde foarte mult de politica fiecărui serviciu în parte. Consulturile medicale decontate de CAS, ca şi valoare în sine, sunt decontate foarte prost. Noţiunea aceasta de coplată face foarte multe valuri în acest moment şi până acum ea nu a fost acceptată în mod legal. Şi-atunci dacă mie, ca medic în contract cu CAS, îmi vine un pacient cu bilet de trimitere care beneficiază de dreptul de a fi consultat gratuit şi eu îl consult, va trebui să mă mulţumesc strict cu ce-mi oferă CAS la acel consult. Aceste consulturi sunt în momentul de faţă plătite de către CAS cu un sfert, o cincime, o şesime, depinde de la caz la caz, faţă de tariful de piaţă. În această situaţie medicii nu sunt deloc interesaţi să lucreze cu contract cu CAS, în privat. Eu ca angajator de exemplu, dacă am un medic angajat în contract cu CAS, în momentul acela cumva banii se vor împărţi pe acel consult, cam jumătate-jumătate. Jumătate merg spre medic, cu impozitele lui şi cam jumătate rămân în clinică, de unde trebuie să plătesc personalul, întreţinere, o mulţime de utilităţi. Din acest motiv, foarte multe servicii private lucrează strict pe relaţia directă de piaţă, cu pacienţii şi refuză contractul cu CAS, nefiind atractiv deloc” – a explicat Călin Tiu.
În acelaşi context s-a făcut referire şi la psihiatrie, domeniu în care pacienţii primesc gratuităţi de la stat în ce priveşte tratamentele cronice, inclusiv pediatria, specialităţi cu o anume dependenţă de contractul cu CAS.
„Situaţia e mult degradată din punct de vedere al raporturilor între nevoile legate de sănătate ale societăţii şi modul în care lumea medicală este interesată să lucreze în raport cu sistemul, astfel încât, în continuare, medici de vârsta mea, care deja se uită spre pensie, emigrează” – a concluzionat medicul Călin Tiu.
Carmen NEGREU
