În seara zilei de joi, 7 noiembrie, timp de peste două ceasuri, Vila Barbizon de pe strada Vasile Alecsandri a Câmpinei a găzduit o memorabilă Serată dedicată memoriei și operei scriitorului Gherasim Rusu Togan.
Carte de vizită
Evocarea eminentului om de cultură, poetul, romancierul, etnologul, folcloristul și publicistul Gherasim Rusu Togan a constituit subiectul celei de a XX-a ediții a seratelor culturale oferite publicului sub deviza „Elstar susține Educația”, patronate de doamna Lorena Crintea, managera librăriei ELSTAR și de istoricul, publicistul și scriitorul Codruț Constantinescu. Printre cei peste 70 de invitați la remarcabilul eveniment s-au aflat scriitorul și editorul de presă Florin Frățilă, criticul și istoricul literar, publicistul și scriitorul Constantin Trandafir, Cetățean de Onoare al municipiului Câmpina, d-na profesoară Carmen Gherovici-Rusu, poetele Diana Trandafir, Maria Nicolai și Maria Dobrescu, d-na Liliana Ene Șușu, directoarea Bibliotecii „Dr. C. I. Istrati”, Ion Hogaș, preotul Bogdan Costin Georgescu, istoricul Mădălin Cristian Focșa. Prezidată de Codruț Constantinescu, masa oficială au alcătuit-o poetul, jurnalistul și scriitorul Florin Dochia, redactorul șef al „Revistei Noi”, eseistul, publicistul și criticul literar Christian Crăciun, Lorena Crintea și profesorul Alin Daniel Ciupală, istoric, publicist, scriitor și orator de aleasă elocvență.
Ambianța
Vila Barbizon reeditează momente de elevată ținută intelectuală, în nota ei elitistă, după festiva reuniune a aniversării, în vară, a celor 20 de ani străbătuți în Presa românească, fără ezitări, de săptămânalul OGLINDA de AZI. Noblețea amprentează interiorul edificiului cândva Comisariat Militar, decorat cu elemente de sculptură, arhitectură și ornamentație artistică, generând starea de intimitate și de interes cultural. Serata în memoria lui Gherasim Rusu Togan și-a primit invitații cu șampanie și zâmbete de bucuroasă revedere, pe sub discrete arcade florale, iluminând-o melancolicul apus de soare, în retragerea lui cu torțele înserării. Fotoliile pentru public, mesele garnisite cu platouri doldora de bunătăți, apă și licori preferențiale au sensibilizat reuniunea cu galeria de desene din lumea pasiunilor erotice, cu garderoba elegant ornată cu butaforie bachică. Cum se și cuvenea memoriei personalității evocate, pe durata seratei s-a repetat proiecția prin imagini dintre cele mai diverse din viața și opera unicului scriitor care a fost Gherasim Rusu Togan.
Carte și Eros
Covârșitoarea creație poetică-epică-etnologică-folclorică a Domnului Gheri, îndeobște tezaurizată de biblioteci, a fost „reprezentată” de una din cele mai de valoare și mai spirituale cărți ale lui: SCRIITORI ROMÂNI ȘI IUBIRILE LOR, editată de Fundația Culturală LIBRA în anul 2014. Dragostea și Iubirea au constituit o tematică pe cât de complexă și de fragilă, pe atât de întemeietoare de fascinație, de senzațional și de admirație – trăsături întrunite de vastul caracter gheretist în planul poeticului, epicului și la fel de egal în al esteticului. Subiecte cu puterea de fierbere la temperaturi de mii de grade omenești, dragostea și iubirea au reverberat – estetic – sub pana Domnului Gheri, cu viguroasă și persuasivă pasiune. Într-o clipă de profundă inspirație – pe care, în „Cuvântul introductiv” merita să o dateze – febrilul și de ce nu îndrăgostitul scriitor Gerasim Rusu Togan a motivat-o; iubirile scriitorilor comentați în carte sunt o sumă a „Cunoașterii lumii intime a scriitorilor, cu dramele cruciale care obligă pe biograf să păstreze ca măsură, bunul simț și admirația care funcționează fără restricții, arderea pasională pentru operă și neasemuitul mit al iubirii eterne! Iar din vremuri imemorabile, poveștile de dragoste au constituit principala sursă de captivare a atenției unui public numeros (…) Și cu atât mai mult se impune (…) apropierea noastră de sufletul respectivului scriitor, de femeia iubită, cât și de opera eternizării sale, imprimându-i, pasional, irizări de excepție și splendoare”!
„Aleși” de Eros
Balsamul iubirii și povestea lor de legendă a oprit pana Domnului Gheri „Din respect pentru scriitorii pe care, ca om al catedrei, i-am promovat ani și ani (…) icoane ale vieții (…) idealuri împlinite sau pulverizare, unite cu praful stelelor”, asupra umbrelor unor scriitori ai României din secolele de aur ale Literaturii române și universale, XIX și XX, prima jumătate, scriitoriale căror „Fericiri și nefericiri” l-au pasionat: Anton Pann, Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Ștefan O. Iosif, Dimitrie Anghel, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Mateiu I. Caragiale, Martha Bibescu, Adrian Păunescu, Marin Preda, Mihail Sebastian și Nicolae Labiș.
Oratori
Apropiați și prieteni ai Domnului Gheri, Codruț Constantinescu și Florin Dochia – în onoranta postură de redactor al cărților sale, au evocat vocația scriitoricească polivalentă a ilustrului dispărut, nuanțându-i cu emoție și respectuoasă prețuire atât prestigiul profesional, cât și sociabila prezență în viața culturală, cu precădere literară și publicistică a Câmpinei. Timpul trecea mult prea grăbit să admită acea relaxată plăcere și bucurie a povestirii prieteniilor de altfel de multă vreme devenite istorie, și încă ce istorie! La fel de apropiat și, la rândul său, prieten și coleg de breaslă, istoricul și publicistul Alin Daniel Ciupală a vorbit, plecând de la tema iubirii tratată în cartea-generic al reuniunii, de la celebre amoruri comentate în faimoasa ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE… de George Călinescu, „Un roman adevărat!”, reamintind asistenței cel puțin una din senzaționalele iubiri ale romanticilor poeți Dimitrie Anghel și Șt.O. Iosif pentru șarmanta Natalia Negru! Excursul a continuat cu idila zugrăvită în rime patetice dintre Anton Pann și femeia după care murea zi și noapte, cu legendara dragoste dintre Nicolae Bălcecu și Luxița Florescu, fructificată în rodul aventurii lor, profesorul și istoricul Bonifaciu Florescu, mai departe, pe tandemul erotic tragic încheiat înainte de a arde între Vasile Alecsandri și Elena Negri – „Steluța” din romanța peste timp intrată în popor, șirul iubirilor fiind continuat de Alexandru Odobescu și marmoreeana lui amoare, cu idila de proporții cosmice dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle, cu febrila dorință erotică a lui Titu Maiorescu pentru Mite Kremnitz și, culme a Iubirii, năvalnicul sentiment trupesc al lui Mihail Sadoveanu pentru studenta la Litere, Profira, care i-a devenit soție…
Un argument
În spumoasa lui dizertație, cunoscător al literaturii Domnului Gheri, a personalității acestuia (care, într-un moment de plăcută și mult dorită amiciție profesoral-intelectuală pentru dânsul, a susținut, cu proverbiala-i ardoare, să îl aibă, prin transfer, coleg la fostul liceu de Petrol), eseistul Christian Crăciun a glosat în stilu-i caracteristic, pe marginea tematicii cărții în discuție, subliniind câteva fațete ale Literaturii Iubirii, în speță, ale paginilor Domnului Gheri, cu darul elocvenței și patosul fascinației scrise. Remarcându-i talentul scriitoricesc întemeiat pe „Știința lui de carte”, din pledoaria lui Christian Crăciun reținem acest pasaj: „Noi suntem curioși dspre iubirile mai mult sau mai puțin legitime ale semenilor noștri, dar mai ales ale scriitorilor, deoarece avem impresia că ele ne oferă o explicație asupra misterului operei. Această curiozitate a cititorilor este legitimă în măsura în care iubirea este tema zdrobitoarei majorități a operelor literare. Pe de altă parte, există o concepție generală după care scriitorul, artistul are în iubire niște permisiuni care depășesc rigorile moralei! De la Ovidiu încoace, această idee – dacă scriitorul (sau scriitoarea, de ce nu?) are mai multe drepturi în ceea ce privește legăturile erotice – a rămas o temă permanentă de meditație. A legăturii dintre morală și opera literară. Sunt dimensiuni ale iubirii, în operele literare, pe care convențiile sociale nu le acceptă. Asemenea exemple le găsim în cartea Domnului Gherasim Rusu Togan!”
Elogiu diamantin
„Știu multe despre tine/ Chiar de-i seară/ Și chiar dacă fântânile-au secat/ Știu și te văd, firavă domnișoară/ Visând la cel ce gândul a-nnecat// Știu multe despre tine/ Chiar de-i dusă/ Povestea care cândva ne-a legat/ Și ne-a-nvățat că taina nu e pusă/ În loc știut de cei ce ne-au negat”… Versuri dintr-o poezie cu profundă semnificație a IUBIRII, dedicate de junele – într-acele vremuri visânde – Gherasim Rusu Togan, Domnișoarei Carmen Gherovici, citite de distinsa doamnă Gherovici-Rusu Togan în finalul Seratei dedicate ardeleanului născut la Ghijasa de Jos și, prin bunăvoința destinului, consacrat intelectual „regățean”, cu prezența profesională, familială și spirituală în Câmpina marilor predecesori ai Științei, Culturii și Artei românești: Istrati, Hasdeu și Grigorescu!
Serghie Bucur
Profira Sadoveanu nu a fost soția ci fiica lui Sadoveanu! Tot Profira(Ursache) se numea și mama scriitorului.Mai multă documentare,nu strică!