Senatorul Georgică Severin a declarat, printre altele, vineri 20 martie, în cadrul Consiliului Naţional al PSD, că s-a greşit în ceea ce priveşte Codul Penal “asumat al domnului Predoiu” şi a cerut juriştilor din PSD să prezinte urgent propuneri de modificare a acestuia, “fără jenă că vor ţipa unele ambasade”.
Ulterior declaraţiilor sale politice, senatorul social-democrat a fost intens criticat pe reţelele de socializare şi în mediile politice, dovadă fiind chiar postarea de pe pagina sa de Facebook, făcută în seara zilei de duminică, 22 martie, prin intermediul căreia Severin îşi explică gestul spontan de la tribuna partidului.
“Dragi prieteni,
Vineri, ascultând luările de cuvânt ale celor 4 colegi care au vorbit înaintea mea, am simțit nevoia să prezint în cadrul Consiliului Național o serie de considerații despre viitorul PSD, despre necesitatea identității doctrinare, despre noua paradigmă politică în care a intrat România. Discursul nu a fost pregătit, a fost spontan și… am fost ultimul care a luat cuvântul! Am dorit să mă refer în luarea mea de cuvânt și la necesitatea de a corecta acele prevederi din Codurile Penal și cel de Procedură Penală care au demonstrat că pot da naștere la abuzuri, la anularea controlului reciproc al puterilor în stat. Pentru că, deja, într-o parte a lumii virtuale și politice, am devenit personalizarea răului, doar pentru că mi s-a părut normal să-mi spun părerea, fără tabu-uri și sfinți, vă pun la dispoziție transcrierea discursului meu. Promit că zilele următoare voi detalia o serie de aspecte.
Transcrierea a fost distribuită de aparatul organizatoric al Consiliului Național al PSD. Discurs susținut de Georgică Severin, senator PSD, la Consiliul Național al PSD, la Palatul Parlamentului – 20.03.2015
Transcriere
Stimaţi colegi, domnule preşedinte, mă bucur foarte mult că dezbaterea merge şi pe această linie ideologică, pe ceea ce înseamnă viitorul partidului nostru şi ceea ce ne propunem noi, dar ca să putem să luăm nişte decizii corecte, trebuie să pornim de la nişte premize corecte, de la nişte date şi nişte informaţii care reflectă situaţia din ţară, din teritoriu şi, în primul rând, deşi nu sunt atât de vechi membru de partid, dar pot spune că după cinci ani mă mândresc că sunt pesedist, avem o mare valoare, o valoare care nu ţine nici de oameni, nu ţine nici de leadership, nu ţine nici de activitatea noastră.
Marea valoare, unica, pe care până acum nu ne-a luat-o nimeni şi nu o putem pierde decât dacă vrem noi este aceea că suntem singurul partid de stânga din România. Din 1992, cum spunea domnul Rizoiu, până acum PSD-ul, în ciuda tuturor altor tentative, a reuşit să rămână singura forţă viabilă pe stânga. Şi cea mai bună dovadă în acest sens este că Partidul Democrat a părăsit stânga şi s-a dus la PPE pentru că ştia că n-are nicio şansă pe stânga lângă un partid cum este PSD-ul.
Pornind de la această realitate, cred că cea mai mare eroare pe care am putea s-o facem ar fi să încercăm un compromis cu valorile dreptei, pentru că de data aceasta paradigma politică şi electorală s-a schimbat radical. Din 1992 până acum, dacă nu mă-nşel, PSD-ul, sub o formă sau alta, a fost totdeauna cel mai mare partid din România. Cred că doar în 2007 la europarlamentare a fost pe locul 2 ca număr de voturi, pentru că în 2008, chiar dacă a avut mandate mai puţine, a avut mai multe voturi decât celelalte partide. În aceste condiţii, noi ne-am obişnuit ca fiind cel mai mare partid să facem diverse compromisuri ideologice ca să putem să aducem lângă noi un aliat, fie că la un moment dat a fost PD-ul, fie că a fost PNL-ul, fie altcineva dintr-o anumită zonă.
De data aceasta perioada compromisurilor, dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în politică, s-a încheiat. Avem două blocuri mari de dreapta şi de stânga şi, sincer, după sondaje, în momentul de faţă cred că suntem pe locul 2, deşi din punct de vedere al electoratului fidel, sigur, suntem în continuare numărul 1. Deci nu mai avem o motivaţie să încercăm compromisuri ca să atragem o dreaptă care, indiferent ce am face, ne va nega şi nu ne va recunoaşte şi asemenea discuţii le-am auzit chiar în raport cu proiectul Codului Fiscal.
Haideţi să încercăm, fără să fim radicali, să vedem care sunt câteva valori fundamentale ale stângii pe care chiar dacă nu le putem aplica în acest moment, pentru că există o realitate economică pe care o înţelegem cu toţii, trebuie să devină proiecte viabile pentru viitorul nostru, pentru definirea noastră în raport cu stânga, pentru că într-un sistem bipolar nu contează ce ne aseamănă cu dreapta, pentru că nimeni nu ne va crede pe noi, contează ceea ce ne diferenţiază în raport cu dreapta, şi atunci, în primul rând, cred că trebuie să începem să vorbim fără jenă şi fără frică că într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat discutăm de un impozit progresiv pe venitul global, pentru că aceasta este o formă de impozit tipic de stânga şi pe care o regăsim în 23 de state europene.
Nu trebuie să ne fie frică să spunem că dacă vrem stânga avem nevoie de sindicate puternice, de sindicate care să stea lângă noi şi să lupte alături de noi împotriva unei drepte.
Nu trebuie să ne fie frică să spunem că dacă vrem să fim de stânga trebuie să ne uităm cu multă atenţie asupra Codului Muncii, care seamănă foarte mult cu ce a cerut AM-CHAM-ul, dar nu prea seamănă cu ceea ce cer sindicatele şi ceea ce cer electorii noştri.
Nu trebuie să ne fie frică să spunem că în acelaşi timp noi când ne prezentăm în faţa electoratului de stânga datele statistice arată un lucru: mă bucur foarte mult să ne gândim la tineret, dar tendinţa naturală a acestei ţări, şi nu o putem noi schimba într-un viitor imediat şi chiar previzibil, este de îmbătrânire.
Vă spun doar atât: în următorii 10-12 ani în România vor intra în sistemul de pensii cei născuţi în ’66-’68-’69, „ceauşeii”, în timp ce în sistemul de asigurări de plată vor intra de zece ori mai puţini, şi mă refer la cei născuţi în 2007-2008. Toate acestea arată că nu trebuie nicio secundă să neglijăm electoratul nostru fundamental, şi anume pensionarii, pentru că ei sunt şi fideli, şi de stânga ca mentalitate, şi au nevoie de un partid de stânga.
Iar în final, ca să nu vă plictisesc prea mult, aş vrea foarte mult ca noi, ca un partid de stânga, să înţelegem că s-a greşit cu acel Cod Penal asumat al domnului Predoiu, iar juriştii noştri să vină cu propuneri prin care, fără jenă că vor ţipa unele ambasade sau vor striga unii deontologi apropiaţi de vechea putere, şi s-o spunem extrem de clar: avem nevoie de legi care să facă dreptate, nu răzbunare! Şi îi invit pe juriştii noştri să se aşeze pe Codul Penal şi pe Codul de Procedură Penală şi să vină cu propuneri, să le votăm, nu să spunem că dacă ne legăm de asta avem probleme.
Trebuie să avem şi curaj!
Şi ca să închei, am o mare rugăminte: aş vrea ca partidul nostru să ştie un lucru, în România, să ne spună un lucru domnul Iohannis nouă, Partidului Social Democrat, în România se mai respectă Constituţia? Preşedintele României mai este neutru politic? Dacă da, ce-a căutat la reuniunea Partidului Popular European?
Vă mulţumesc!”
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!