Întoarcerea acasă
Cele 202 schițe și desene în creion, peniță și laviu semnate de Nicolae Grigorescu s-au întors, anul trecut, acasă, la Câmpina, dar ele au putut fi expuse publicului amator abia la finele săptămânii trecute. Pentru aceste lucrări evaluate astăzi la peste un million de euro, administraţia locală s-a războit 13 ani în instanţe cu Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. Vreme de 11 ani (2002 – 2013), a durat procesul propriu-zis în fața instanțelor de judecată (o perioadă nepermis de lungă, chiar și pentru sistemul de drept românesc plin de lentoare și de neprevăzut), litigiul având două cicluri procesuale, în care bătăliile juridice erau câștigate când de o parte, când de cealaltă. Aproape doi ani a durat executarea silită a MNA, posesorul lucrărilor, care tot nu voia să le înapoieze proprietarului de drept, Primăria Câmpina, în ciuda soluției finale definitive și irevocabile favorabile municipalității câmpinene.
Prima expoziție publică
Lucrările au fost expuse pentru prima dată publicului vineri, 18 noiembrie, începând cu ora 12.00, într-un spațiu special amenajat la etajul Casei Căsătoriilor din Bulevardul Culturii nr. 27. La acest eveniment au participat numeroase oficialități câmpinene, dar și județene. Au fost prezenți primarul Horia Tiseanu, prefectul județului, Daniel Grigoraș, viceprimarul Adrian Pițigoi, secretarul municipiului, Paul Moldoveanu, mai mulți consilieri municipali, reprezentanți ai unor muzee importante din județ și din țară (dintre care îi amintim pe Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanța, Valter Paraschivescu, șef de secție la Muzeul Județean de Artă Prahova), o mulțime de scriitori și oameni de cultură din municipiul Câmpina. Au fost și invitați care nu au putut veni. Dintre marii absenți: Bogdan Toader, președintele Consiliului Județean Prahova.
Inspirația secretarului Paul Moldoveanu
Lucrările au fost ultimele desene și schițe realizate de ”pictorul național”, ceea ce le conferă o valoare cu totul aparte. Ele au fost vândute Primăriei Câmpina de către fiul marelui pictor, în 1939, ca o dovadă de prețuire și de recunoștință a lui Gheorghe N. Grigorescu față de orașul care l-a găzduit și l-a adoptat pe ilustrul său părinte, Câmpina, se știe, a fost orașul în care Nicolae Grigorescu și-a trăit, în liniște, ultimii ani ai vieții. Marele pictor a murit la locuința sa din Câmpina, în iulie 1907, oraș pe care l-a iubit și pictat în multe dintre pânzele sale realizate în crepusculul vieții sale. După încheierea actului de vânzare-cumpărare, din cauză că orașul nostru nu avea spații amenajate corespunzător în care lucrările să fie expuse și depozitate în siguranță, acestea au fost trimise la București. Însă administraţia din Câmpina doar le-a împrumutat Muzeului „Toma Stelian” din Bucureşti, devenit ulterior Muzeul Naţional de Artă al României. Diriguitorii MNA au uitat însă ca primiseră lucrările doar pentru depozitare și expunere, iar politica autorităților comuniste, care promovau o subordonare a instituțiilor locale în fața celor centrale, din toate domeniile, a făcut ca cei din conducerea MNA să se creadă și mai mult stăpânii lucrărilor. Dacă părintele celor 202 desene și schițe a fost Nicolae Grigorescu, părintele acțiunii de descoperire și de recuperare a lor este Paul Moldoveanu. Numai o inspirație fericită a secretarului Primăriei a făcut ca aceste adevărate opere de artă să nu rămână pe vecie în proprietatea injustă a MNA. Secretarul Câmpinei a relatat audienței istoria pierderii și regăsirii celor 202 lucrări realizate de cel care a pus bazele școlii naționale de pictură. ”Cele 202 desene și schițe au fost cumpărate de Primăria Câmpina pe 6 noiembrie 1939, de la fiul marelui pictor, Gheorghe N Grigorescu, acesta primind pe ele le 600.000 de lei. Lucrările nu au fost expuse niciodată la Câmpina, din lipsa unor spații special amenajate. Ele au fost trimise în custodie Muzeului ”Toma Stelian”, iar în 1950 au intrat în proprietatea statului și a Muzeului Național de Artă. După trecerea atâtor decenii, nimeni din Câmpina nu mai știa de exsitența operelor. Cu totul întâmplător, eu am aflat de la un prieten că ar fi existat niște lucrări de Grigorescu în arhiva Primăriei Câmpina. A fost scânteia care m-a determinat să mă documentez și să încep o anchetă pentru găsirea lucrărilor. Am fost la București la MNA și la o celebră casă de licitații dedicată operelor de artă, unde m-am întâlnit cu specialiști renumiți care mi-au confirmat existența lucrărilor și faptul că ele ar aparține Primăriei Câmpina. Am reușit să intru în posesia unui repertoriu al operelor de artă românească, publicat în 1974, unde am văzut poze cu câteva dintre cele 202 desene și schițe ale lui Grigorescu, cu o notă de subsol a paginii respective unde era menționată Primăria Câmpina ca fiind proprietarul acestor lucrări. În acel moment am fost convins că în arhiva Primăriei se afla un act de proprietate. Împreună cu arhivarul nostru, Ciprian Bischoff, am reușit să găsim actul de vânzare – cumpărare al acestor opere de artă. L-am autentificat ulterior la Arhivele Statului, pregătindu-ne de process cu MNA și Ministerul Culturii. Instituțiile respective au recunoscut valabilitatea actului de vânzare-cumpărare, dar cu toate acestea, legislația nu permitea transferul de proprietate asupra lucrărilor înapoi la propiretarul de drept decât în urma unei soluții definitive date de o instanță de judecată. Războiul juridic a fost inegal, deoarece juriștii nostri nu au avut niciodată tangențe cu dosare asemănătoare. Ne-am judecat 11 ani, cu sentințe favorabile când nouă, când lor. În 2013, am ajuns în posesia unei sentințe definitive și irevocabile care ne dădea câștig de cauză și repara o nedreptate istorică.”
O expunere periodică pentru protecția lucrărilor
Primarul Horia Tiseanu a luat și el cuvântul, subliniind calitatea lucrărilor de realizare a spațiului de expunere și depozitare a lucrărilor lui Grigorescu. ”În prezent, sunt expuse doar 100 de lucrări, urmând ca peste trei săptămâni să expunem și celelalte 102 desene și schițe. Desenele și schițele au un regim special, căci pentru a nu fi afectate de lumină, ele nu pot fi expuse mai mult de trei săptămâni pe an. Amenajarea spațiului a costat 382.000 lei, sumă alocată integral de la bugetul local. Suma este considerabilă, deoarece s-au realizat condiții speciale pentru protejarea lucrărilor, care vor trebui ferite de lumină și umiditate. După ce se vor expune, pe rând, toate lucrările, în 2017, va fi amenjată o expoziție permanentă cu toate cele 202 lucrări, dar nu vor fi expuse originalele, ci fotocopii ale acestora. Expoziția va fi gratuită, pentru că ne-am gândit că lucrările aparțin, de fapt, câmpinenilor,” a declarat edilul celor prezenți.
Adrian BRAD
