Știri

Scandalul tăierii brazilor din curtea Colegiului Grigorescu

La început, am zis că nu este un subiect de interes jurnalistic tăierea a trei brazi înalţi din curtea Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu”. Apoi, după popularizarea subiectului pe Facebook şi izbucnirea unor reacţii extrem de virulente şi de agresive (de tipul “Să plece acasă directoarea liceului!”), mi-am dat seama că fibra acestui popor (despre generaţiile tinere vorbim), a început este  impregnată puternic cu clorofilă. Si ne-am decis să scriem. Nu am reuşit să luăm un punct de vedere noii directoare interimare a liceului, doamna Roxana Stan, dar motivele invocate de conducerea unităţii în adresa trimisă Primăriei Câmpina (Serviciul Administraţia Domeniului Public şi Privat), prin care se solicita toaletarea brazilor, par a fi, la prima vedere, întemeiate.  Drept pentru care cererea respectivă a fost aprobată, iar brazii au fost tăiaţi rapid de o echipă trimisă de executivul local. 
Principalul motiv al tăierii brazilor este faptul că, din cauza coroanelor de mari dimensiuni, o duzină de clase erau umbrite, fiind necesară folosirea frecventă a luminii artificiale pe timp de zi. În al doilea rând, rădăcinile copacilor au ieşit deasupra solului, provocând denivelări ale asfaltului din ce în ce mai mari şi mai periculoase. Nemaivorbind de faptul că, în opinia conducerii liceului, vechimea aproape seculară a bătrânelor conifere ar fi putut duce la pericolul prăbuşirii lor în timpul unei furtuni puternice, peste ferestrele claselor, cu spargerea de rigoare a geamurilor. Elevii au fost, aproape în unanimitate, împotriva acestei măsuri. Folosind singurele instrumente de luptă la îndemână: postările de pe reţelele de socializare, cu fotografii şi mesaje de adio – elevii nu au reuşit să aducă brazii înapoi, dar au reuşit să sensibilizeze multă lume în sensul criticării măsurii conducerii liceului, acuzată de agresiune a mediului înconjurător. Pentru că argumentele conducerii pot fi lesne combătute cu contraargumente. 
Bunăoară, umbrirea claselor în timpul verii aducea cu sine o binefăcătoare răcoare, în care orele de curs se puteau ţine mult mai bine. Sigur, dragostea tinerilor pentru natură şi tot ce ne înconjoară nu poate decât să ne bucure. Ideile generoase cuceresc omul mai degrabă în prima jumătate a vieţii sale, decât în a doua jumătate a existenţei lui pe acest pământ. Indignarea pentru faptul că asemenea arbori bătrâni sunt tăiaţi în loc să fie protejaţi este de înţeles, mai ales la cei de vârstă adolescentină. Tot un soi de indignare l-a făcut probabil pe un cititor al publicaţiei noastre să ne trimită la redacţie o scrisoare din care am aflat că au fost tăiaţi, în realitate, trei brazi. 
Redăm în continuare textul integral al scrisorii semnată “Mereu Alive”. “Până ieri, aici stăteau 3 brazi… 3 brazi care generații de-a rândul au fost gardienii acestui liceu, care au adăpostit la umbra lor elevi cu vise mari, liceeni îndrăgostiți, mii de glume și de cărți deschise la pagina lecțiilor învățate pe ultima sută de metri. 3 brazi care, de zeci de ani, în fiecare luni de dimineață au întâmpinat copiii cu înțelegere și în fiecare vineri după-amiază s-au despărțit de ei, fluturându-și crengile cum fluturăm noi mâinile când ne luăm “La revedere!”de la cineva pe care știm că o să îl vedem peste două dimineți. Și tocmai în asta constă tristețea pe care am simțit-o când am privit copacii culcați la pământ. Am știut că asta va fi ultima lor vedere, că asta a fost ultima dimineață de luni în care am admirat rădăcina acelor brazi și în care am privit în sus căutând vârful lor. Mi-am adus aminte cât de liniștit eram vinerea trecută, cu câtă nonșalanță am trecut pe lângă cei 3 brazi, neștiind că acela nu era un “La revedere!”, ci un “Adio!”. Am asistat la reacția generală a liceului. În fiecare dintre noi se dărâma ceva. În cazul meu am simțit că s-a dărâmat ceva ce făcea parte din viitorul meu, ceva la care încă nu am ajuns, iar acum nici nu voi mai ajunge. Și, totuși, am auzit și inevitabilul “Așa… Și ce?! Atâta deranj pentru niște brazi…”. Da? Viața multora timp de 4 ani, timp de 8 ani sau mai puțin a fost o poveste din care brazii aceia nu au lipsit în nicio zi. Iar eu am să întreb, ce e un basm fără cifra lui magică?… 3 brazi, simbolul și identitatea acestui liceu… 3 brazi într-o curte plină de tinerețea fiecărei generații… 3 brazi…” 
Faptul e consumat acum, dar pentru a evita, pe viitor, astfel de luări de poziţie din partea elevilor, conducerea liceului ar da dovadă de înţelegere democratică şi de multă pedagogie dacă, înainte de eventuale tăieri ale unor arbori bătrâni din curtea unităţii, ar recurge la consultări populare, măcar prin clasele cu elevi de gimnaziu şi de liceu. A.N. 

Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare