Sărbătoarea iei româneşti la Muzeul Etnografic de la Pietriceaua, un eveniment excepţional

24 iunie este ziua în care diaspora românească de pe trei continente şi 66 de ţări sărbătoreşte portul naţional. Prin străduinţa organizaţiei de femei a PNL, doamnele liberale din Câmpina şi Ploieşti au organizat la Pietriceaua un eveniment care iese din tiparele cotidiene. 

A fost ales ca loc de sărbătorire a tradiţiilor populare muzeul amenajat de bătrâna Maria Dilimoţ în vechea casă de lemn a părinţilor săi, acolo unde  am fost invitat să prezint o istorie legată de ia românească şi de tradiţiile populare. 

Singurul bărbat într-un alai de femei îmbrăcate în minunate costume populare din diverse zone ale ţării, m-am simţit destul de stânjenit. Mi-am început prezentarea încercând să fac o legătură între ce îmi aminteam din copilărie despre felul în care ţărăncile din Prahova pregăteau pânza pe care brodau frumoasele motive florale sau geometrice moştenite de la înaintaşele lor. 

Am amintit cum tulpinele de in erau ţinute la putrezit în apele iazurilor până când coaja lemnoasă se topea şi trecute prin meliţă dădeau fuioarele acelea mătăsoase pe care femeile le ţeseau la război. De aici se trage numele pentru fina pânză de in, pânză topită. Am căutat mai apoi să fac o apropiere între costumele păstrate în casa muzeu şi iile lucrate de femeile din Breaza, care într-o vreme erau expuse în acest plăcut oraş într-un muzeu al portului popular azi dispărut. 

Un rol important în relansarea costumului naţional la doamnele din societatea românească l-au avut marile noastre regine Elisabeta (poeta Carmen Sylva) şi Maria. Regina Elisabeta, cu micuţa ei fetiţă, principesa Marioara (răpusă de o boală grea la 4 ani) apare în fotografiile făcute la Sinaia, la Castelul Peleş, în costumul popular. Regina Maria şi cele trei fiice Elisabeta, Marioara şi Ileana, au apărut, de asemenea, la multe festivităţi, îmbrăcate cu ie şi fotă românească brodată cu măiestrie. De remarcat că regina Maria şi fiica ei preferată, Ileana, îşi comandau aceste costume la Câmpina, în atelierul surorilor Crăciun, care fiinţa atunci în subsolul vilei pe care o aveau lângă casa pictorului Grigorescu. Principesa Ileana, prietenă cu Maria, Irina şi Pia Crăciun, stătea în vizită la Câmpina perioade lungi în vila surorilor.

Doamnele din înalta societate au preluat de la suveranele noastre portul costumului naţional la multe serbări oficiale sau manifestări culturale. 

Ia românească a fost apreciată şi de mari artişti străini. Pictorul Palady, nepot al prinţesei Maria Cantacuzino, căsătorită cu pictorul celebru la Paris, Pierre Puvis de Chavannes, a lucrat mulţi ani în capitala Franţei, având coleg de atelier pe celebrul astăzi Henri Matisse. De la acesta din urmă au rămas în muzeele Franţei mai multe picturi cu fete îmbrăcate în ia românească. 

Gazda evenimentului, venerabila Maria Dilimoţ, este o persoană fascinantă. Având un cult pentru gospodăria ţărănească de pe vremuri, a strâns în căsuţa părintească (două camere şi o prispă) costume, covoare vechi, obiecte diverse folosite în gospodărie, piese de mobilier ţărănesc, leagănul pentru sugari, soba pentru gătit, lămpile de pe vremuri. O adevărată întoarcere în timp în casa bunicilor, pentru cei care au avut fericirea să-şi petrească copilăria la ţară. Maria Delimoţ este şi un înzestrat rapsod popular. A scris zeci de poezii cu rimă şi ritm în stilul cântecelor populare, pe care le-a strâns într-un caiet. Pasiunea ei s-a transmis şi celor doi fii, dar şi nepoţilor. Băiatul cel mare cântă la cimpoi şi la fluier cu multă măiestrie. Toată familia trăieşte din veniturile unei mari gospodării, cu multe animale (vaci, oi, cai), muncind de dimineaţa până seara. 

Nu am fost noi primii vizitatori care au descoperit acest loc plin de farmec. În satul acesta de munte, pe uliţa gloduroasă care duce la muzeul Mariei Delimoţ, au venit şi mulţi turişti străini. D-na Jenica Tabacu, directorul Muzeului Hasdeu, i-a adus aici pe francezii care vizitează frecvent muzeul câmpinean. Primitoarea gazdă ne-a povestit cât de mult i-au impresionat pe francezi şi pe alţi turişti străini bucatele cu care i-a ospătat: sarmalele, bulzul de mămăligă, chiar şi mâncărurile de post când au nimerit în această perioadă. Muzeul din Pietriceaua, sat de munte plasat într-un peisaj încântător, e unul dintre cele mai spectaculoase obiective de vizitat de pe Valea Doftanei. 

Alin CIUPALĂ