S-au împlinit 509 ani de la prima atestare documentară a Câmpinei

Pe 8 ianuarie 2003, Adrian Năstase, premierul de atunci al României, avea să participe la o serie de manifestări artistice de anvergură, care au aniversat o jumătate de mileniu de la prima sa atestare documentară a Câmpinei. Până la acel eveniment, Ziua Câmpinei (decretată de municipalitate pe la sfârşitul anilor 1990), a fost foarte puţin cunoscută de localnici. Din 2003, ea a început să iasă din conul de umbră în care fusese ţintuită, din motive greu de înţeles, dar nu şi dintr-un fel de marginalizare  la care a fost supusă de edilii oraşului. Căci de atunci, Primăria nu a mai organizat spectacole în aer liber, Ziua Câmpinei fiind marcată doar prin desfăşurarea unor simpozioane, manifestări culturale la care participă, mai mereu, câteva zeci de localnici. Aproape aceiaşi, de fiecare dată. Certificatul de naştere cu acte în regulă a aşezării dintre Prahova şi Doftana l-a reprezentat o consemnare în registrul de taxe vamale al cetăţii Braşovului, datând din 8 ianuarie 1503, care menţiona transportul de ceară de albine adusă spre vânzare de către moşneanul Mansul din Kympena. După 280 de ani de dezvoltare neîntreruptă, aşezarea avea să devină târg, pentru ca în 1864, prin decret domnesc, domnitorul Unirii, Al.I. Cuza, să o ridice la rang de oraş. Începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea, o dată cu exploatarea zăcămintelor de petrol descoperite în zonă, are loc o dezvoltare industrială explozivă a oraşului, accentuată şi diversificată după 1950 de către conducătorii comunişti ai României şi ai localităţii. Astfel, înainte de Revoluţia din Decembrie, valoarea producţiei industriale a Câmpinei se ridica la peste un miliard de lei, cam cât judeţul Covasna, la vremea respectivă. Împlinirea celor 509 ani de atestare documentară a fost marcată de un   simpozion cu teme culturale şi istorice, desfăşurat în Sala Praznicală a Bisericii “Învierea Domnului” din parohia Sf. Nicolae (cartierul Slobozia). La întâlnire au participat primarul Horia Tiseanu şi viceprimarul Ion Dragomir, reprezentanţi ai administraţiei publice locale (consilieri municipali şi funcţionari ai Primăriei), profesori, elevi, cadre militare în rezervă şi retragere, cetăţeni de onoare ai Câmpinei şi directorii principalelor instituţii de cultură din oraş. Moderator a fost directorul Casei de Cultură “Geo Bogza”, scriitorul Florin Dochia. În cuvântul de debut, primarul a rostit o alocuţiune în care şi-a exprimat optimismul în legătură cu dezvoltarea viitoare a oraşului, dar şi decepţia provocată de legislaţia noastră lacunară în domeniul administraţiei publice, precum şi în cel al dezvoltării urbanistice (în Olanda, prima lege a locuinţei a apărut în 1900, iar la noi, după un secol). A urmat apoi expunerea arheologului Alin Frânculeasa – Vestigii arheologice descoperite în zona Parohiei Sf. Nicolae, în care acesta a subliniat importanţa cimitirului din epoca bronzului descoperit, din întâmplare, de către părintele Petre Moga, chiar în curtea parohiei, în timpul unor lucrări la un system de drenaj. Cimitirul este unicat prin faptul că cele 53 de morminte ale sale aparţin unor perioade diferite, ele fiind specifice culturilor Tei, Monteoru şi Noua. Manifestarea a continuat cu expunerile “Zig-zag prin istoria câmpineană” (prof. Alin Ciupală), “Ateneul popular B.P.Hasdeu – focar de activitate cultural-artistică la Câmpina” (prof. Cecilia Caraboi), “Plasa Câmpina în 1937” (prof. Marius Zaharia), “Câmpina, august 1944 – trupele germane şi române, din aliaţi, inamici?” (col.rez. Marian Dulă). Manifestarea s-a încheiat cu lansarea unei cărţi a cunoscutului critic literar Constantin Trandafir: “1990. Anul şarpelui orb (Jurnal din Provincie)”, volum prezentat de scriitorul Iulian Moreanu.