Ca în fiecare an, la sfârşitul lunii august, Biblioteca Municipală „Dr.
C.I. Istrati”, în strânsă colaborare cu Societatea Scriitorilor Prahoveni
(asociaţie culturală cu sediul la Câmpina), a organizat o amplă manifestare
dedicată Zilei Limbii Române, un adevărat regal de poezie la care au participat
zeci de autori veniţi din Alexandria, Baia Mare, Botoşani Braşov,
Bucureşti, Buşteni, Câmpina, Constanţa, Floreşti, Galaţi, Mangalia, Piatra
Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Sinaia, Şelimbăr şi
chiar din diaspora: Gabriel
Alexe, Emil Almăşan, Elena Armenescu, Ştefan Al.-Saşa, Venera Badea, Mioara
Bahna, Raul Sebastian Baz, Mădălina Bărbulescu, Dorin Boroianu, Serghie Bucur,
Florin Frăţilă, Adriana Bulz, Doru Cernescu, Ştefan Alexandru Ciobanu, Florin
Ciocea, Vasile Ioan Ciutacu, Constanţa Mezdrea Coman, Adela Conciu, Liana
Cosma, Christian Crăciun, Ioan Corin Culcea, Ovidiu Cristian Dinică, Livia
Dimulescu, Maria Dobrescu, Dan Drăguş, Mircea Dan Duţă, Raluca Faraon, Alina
Florica, Daniela Harabagiu, Romeo Aurelian Ilie, Ion Toma Ionescu, Valentin
Irimia, Constantin Marafet, Tatian Miuţă, Ramona Müller, Lia Nenciu, Nicolae Nistor,
Geta Stan Palade, Coca Popescu, Romeo Ioan Roşiianu, Ioana Sandu, Florin
Sălceanu, Anastasia Tache, Mircea Teculescu, Blanca Trandafir, Diana Trandafir,
Ana Maria Ursan, Valeriu Valegvi, Nicolae Vălăreanu Sârbu, Maria Udrea, George
Mihalcea, Constantin Trandafir.
C.I. Istrati”, în strânsă colaborare cu Societatea Scriitorilor Prahoveni
(asociaţie culturală cu sediul la Câmpina), a organizat o amplă manifestare
dedicată Zilei Limbii Române, un adevărat regal de poezie la care au participat
zeci de autori veniţi din Alexandria, Baia Mare, Botoşani Braşov,
Bucureşti, Buşteni, Câmpina, Constanţa, Floreşti, Galaţi, Mangalia, Piatra
Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Sinaia, Şelimbăr şi
chiar din diaspora: Gabriel
Alexe, Emil Almăşan, Elena Armenescu, Ştefan Al.-Saşa, Venera Badea, Mioara
Bahna, Raul Sebastian Baz, Mădălina Bărbulescu, Dorin Boroianu, Serghie Bucur,
Florin Frăţilă, Adriana Bulz, Doru Cernescu, Ştefan Alexandru Ciobanu, Florin
Ciocea, Vasile Ioan Ciutacu, Constanţa Mezdrea Coman, Adela Conciu, Liana
Cosma, Christian Crăciun, Ioan Corin Culcea, Ovidiu Cristian Dinică, Livia
Dimulescu, Maria Dobrescu, Dan Drăguş, Mircea Dan Duţă, Raluca Faraon, Alina
Florica, Daniela Harabagiu, Romeo Aurelian Ilie, Ion Toma Ionescu, Valentin
Irimia, Constantin Marafet, Tatian Miuţă, Ramona Müller, Lia Nenciu, Nicolae Nistor,
Geta Stan Palade, Coca Popescu, Romeo Ioan Roşiianu, Ioana Sandu, Florin
Sălceanu, Anastasia Tache, Mircea Teculescu, Blanca Trandafir, Diana Trandafir,
Ana Maria Ursan, Valeriu Valegvi, Nicolae Vălăreanu Sârbu, Maria Udrea, George
Mihalcea, Constantin Trandafir.
Într-un cadru deosebit de primitor la Biblioteca Municipală din Câmpina,
locul care poate fi considerat epicentrul culturii scrise locale, amfitrionii
manifestării – Liliana Ene şi Florin Dochia – au moderat mai bine de cinci ore
maratonul iubitorilor limbii şi literaturii române, împănat cu muzică folk
interpretată de Liana Cosma şi epigrame savuroase semnate şi recitate de Ştefan
Alexandru Saşa.
locul care poate fi considerat epicentrul culturii scrise locale, amfitrionii
manifestării – Liliana Ene şi Florin Dochia – au moderat mai bine de cinci ore
maratonul iubitorilor limbii şi literaturii române, împănat cu muzică folk
interpretată de Liana Cosma şi epigrame savuroase semnate şi recitate de Ştefan
Alexandru Saşa.
Diferit faţă de alte ediţii a fost, printre altele, şi faptul că într-o
consonanţă aproape perfectă, poeţii de toate vârstele, consacraţi sau mai puţin
consacraţi, unii chiar necunoscuţi altora, au rezonat la unison într-o zi de
sărbătoare a cuvântului scris.
consonanţă aproape perfectă, poeţii de toate vârstele, consacraţi sau mai puţin
consacraţi, unii chiar necunoscuţi altora, au rezonat la unison într-o zi de
sărbătoare a cuvântului scris.
Impresiile celor prezenţi nu s-au lăsat aşteptate. Corin
Culcea: „Limba
română, poezia au fost salvate de la înec sâmbătă, 25 august, printr-o
generoasă idee a lui Florin Dochia, aceea de a aduna, într-un maraton al
poeziei de cel puțin cinci ore, poeți din toate colțurile țării. Şi,
Doamne, câtă poezie bună mi-a fost dat să aud! Şi câtă trăire, câtă simțire! Şi
câtă speranță că limba şi literatura română vor dăinui
veşnic!”; Ion
Toma Ionescu: “Maratonul poeziei de la Câmpina a fost fără îndoială una din
micile victorii ale culturii scrise şi vorbite în confruntarea inegală cu
armata cotropitoare de politicieni şi jandarmi vremelnici şi sfertodocţi, care
asediază şi pârjolesc deşănţat zilnic cetatea şi teritoriile sfinte ale limbii
române. Soldatul de la maratonul câmpinean, mesagerul Florin Dochia, nu a
alergat de unul singur, ci într-un pluton compact alcătuit din peste 50 de
poeţi aflaţi împreună, peste cinci ore, unde
altundeva decât într-o bibliotecă, printre miile de cărţi. Dovadă că limba
română nu va muri niciodată! Nu a fost nicio televiziune, niciun oficial
rătăcit, nici o haină preoţească nu a sfinţit casa în care ne-am strâns poeţi
din toate părţile, împărţind masa şi scaunele în an de centenar, în mare
cinste, doar cu poezia! Se întâmplă atât de rar să fim înfrăţiţi şi să nu
consemnăm la sfârşit daunele!…”
Culcea: „Limba
română, poezia au fost salvate de la înec sâmbătă, 25 august, printr-o
generoasă idee a lui Florin Dochia, aceea de a aduna, într-un maraton al
poeziei de cel puțin cinci ore, poeți din toate colțurile țării. Şi,
Doamne, câtă poezie bună mi-a fost dat să aud! Şi câtă trăire, câtă simțire! Şi
câtă speranță că limba şi literatura română vor dăinui
veşnic!”; Ion
Toma Ionescu: “Maratonul poeziei de la Câmpina a fost fără îndoială una din
micile victorii ale culturii scrise şi vorbite în confruntarea inegală cu
armata cotropitoare de politicieni şi jandarmi vremelnici şi sfertodocţi, care
asediază şi pârjolesc deşănţat zilnic cetatea şi teritoriile sfinte ale limbii
române. Soldatul de la maratonul câmpinean, mesagerul Florin Dochia, nu a
alergat de unul singur, ci într-un pluton compact alcătuit din peste 50 de
poeţi aflaţi împreună, peste cinci ore, unde
altundeva decât într-o bibliotecă, printre miile de cărţi. Dovadă că limba
română nu va muri niciodată! Nu a fost nicio televiziune, niciun oficial
rătăcit, nici o haină preoţească nu a sfinţit casa în care ne-am strâns poeţi
din toate părţile, împărţind masa şi scaunele în an de centenar, în mare
cinste, doar cu poezia! Se întâmplă atât de rar să fim înfrăţiţi şi să nu
consemnăm la sfârşit daunele!…”