Către sfârşitul legislaturii precedentului miniparlament câmpinean, aleşii câmpinenilor au aprobat un contract de comodat încheiat între municipiul Câmpina şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor ((DSNACP). Problema amplasării unor rachete antigrindină la Câmpina, nicicând rezolvată, era veche, ea fiind abordată prima dată încă de acum zece ani. La şedinţa cu pricina au fost de faţă şi doi reprezentanţi ai ministerului de resort, care au constituit adesea ţinta ironiilor unor consilieri, aleşii respectivi amintindu-şi că au mai fost dezbătute şi aprobate proiecte privind amplasarea de rachete antigrindină pe dealul Muscel, dar niciunul nu a fost materializat. Puţină lume mai crede în Programul de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, care are o mulţime de etape (în 2012 se implementează a XIII-a etapă, am zice cu succes… la smuls zâmbete, poate), etape a căror finalitate se întrevede foarte greu. Municipiul Câmpina, în calitate de comodant, se angajează să dea în folosinţă gratuită comodatarului, adică DSNACP, un teren de 1500 de metri pătraţi pe dealul Muscel, pentru amplasarea unui punct de lansare rachete antigrindină, dar şi a construcţiilor aferente. Acelaşi proiect a fost promovat, acum câţiva ani, de către viceprimarul Ion Dragomir, care, la opoziţia consilierilor PDL, şi-a retras proiectul, dojenindu-şi colegii din majoritatea parlamentară de atunci că nu sunt serioşi şi că vor să îi pice proiectul numai pentru că este membru al opoziţiei din Consiliul Local. Vorbindu-le celor doi reprezentanţi ai DSNACP, prezenţi în sala de şedinţe, cu referire la consilierii PDL, Ion Dragomir i-a informat pe cei doi că „atunci când noi am susţinut acest proiect, am fost luaţi la mişto. Vreau să-i aduc aminte domnului consilier Gheorghe Sandu cum ne vorbea că speriem caii pe Muscel, că se va împrăştia iod, că omorâm câmpinenii, chiar dacă era vorba despre acelaşi proiect ca şi cel pe care îl discutăm acum. Parcă m-ar îndemna Cel cu Coarne să vă pun să mai veniţi şi luna viitoare, dacă cei de la PDL nu-şi cer scuze pentru ce ne-au făcut atunci nouă, cu iodul şi cu speriatul animalelor.” După ce pedelistul Gheorghe Sandu şi-a cerut scuze, mai de bună voie, mai împins de colegii săi de partid, proiectul a fost aprobat. Precizăm cititorilor că în Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova există şase puncte de lansare, fiind prevăzută şi omologarea altor opt. Sistemul antigrindina va fi functional pe întreg teritoriul Romaniei începând cu 2014-2015. România a demarat un program pe 12 ani, prin care culturile agricole, în special podgoriile şi livezile, să fie protejate de grindină. Ţara noastră dispune de tehnica militară necesară distrugerii grindinei sau producerii ploilor, motiv pentru care implementarea unui astfel de program nu ar trebuit să constituie o problemă. Lipsa fondurilor a dus la o etapizare excesivă a programului, dar şi la funcţionarea defectuoasă a acestuia. Pentru 2012, bugetul Ministerului Agriculturii alocă 10,765 milioane de lei pentru acest program. Sunt incluse în Programul antigrindină zone din judeţele Buzău, Prahova (n.r. – unde a fost instalată prima baterie de rachete antigrindină), Iaşi, Mureş, Alba, plus Banatul şi Oltenia.
