Anul 2001- 157 angajaţi
Anul 2008 – 298 angajaţi
Un subiect trecut în planul secund la aproape orice şedinţă de Consiliu în care se discută despre aşa ceva este cel privind aprobarea organigramei şi a ştatului de funcţii. Deşi de cele mai multe ori aprobarea organigramei este considerată o formalitate, o analiză ceva mai atentă oferă câteva constatări extrem de interesante.De exemplu, organigrama din vara anului 2001, aprobată de Consiliul Local prin Hotărârea 62/30 august, prevedea 75 angajaţi în aparatul propriu al Primăriei, 33 (plus zece sezonieri) la ateliere, 6 la protecţie civilă şi 14 la cultură. În total, 128 de angajaţi, la care se mai adăugau zece sezonieri.În acelaşi an, prin Hotărârea nr. 80 din 29 noiembrie 2001, se aproba ştatul de funcţii al aparatului propriu şi al instituţiilor publice subordonate. Situaţia din acel moment arăta astfel:- 75 angajaţi aparatul propriu (8 locuri vacante);- 6 angajaţi la Biblioteca Municipală „Dr. C. Istrati”;- 8 angajaţi la Muzeul Memorial Hasdeu;- 6 angajaţi la Apărare Civilă;- 24 de angajaţi la Seră;- 10 angajaţi la Atelier întreţinere străzi (un post vacant);- 19 angajaţi la Casa Tineretului (două posturi vacante);- 9 angajaţi la Casa de Cultură (două posturi vacante);Total – 157 persoane.În cadrul şedinţei din 28 ianuarie 2008 a Consiliului Local s-a aprobat noua organigramă. Ei bine, la începutul acestui an, numărul angajaţilor Primăriei Câmpina a ajuns la 298 de persoane. Noua organigramă arată astfel:- 2 demnitari;- 114 angajaţi aparatul propriu;- 72 angajaţi la Poliţia Comunitară;- 8 angajaţi Serviciul avize acord unic;- 1 consilier pentru probleme romilor;- 34 de angajaţi la Serviciul administrare spaţii verzi;- 23 de angajaţi la Atelierul întreţinere străzi;- 12 angajaţi Administrare parcare piaţă;- 6 angajaţi Protecţie Civilă;- 6 angajaţi Biblioteca Municipală;- 6 angajaţi Muzeul „Hasdeu”;- 14 angajaţi Creşă;Total – 298 persoane.
Tiseanu ezită, Arghir atacă
„De la începutul anului 2007 am ezitat să mai propun mărirea organigramei atât din cauza refuzului dumneavoastră, cât şi pentru că nu au fost nevoi presante”, şi-a început primarul Horia Tiseanu pledoaria. După care a trecut în revistă noile propuneri. Şi au apărut comentariile…Elvis Arghir nu a ratat prilejul unui nou atac: „Ni se propun zece angajaţi suplimentar la spaţii verzi, dar n-avem spaţii verzi! Iarna-s albe, vara-s negre. La cele 30 de persoane din acest serviciu, numai socotind cu salariul minim, efortul bugetar depăşeşte 1,8 miliarde lei vechi. E enorm! Şi mai cred că sunt mult prea multe funcţii publice de conducere. N-avem nevoie de atâţia şefi!” Ulterior, Arghir a continuat: „Aţi fost prin tot felul de ţări din UE. N-aţi observat ori n-aţi fost atenţi, dar toate primăriile din localităţi similare Câmpinei au personal la jumătate! Tot personalul depăşeşte la nivelul salariilor suma de 30 miliarde
lei vechi. E o sumă imensă! Câmpina îşi permite o asemenea cheltuială?”
„De la începutul anului 2007 am ezitat să mai propun mărirea organigramei atât din cauza refuzului dumneavoastră, cât şi pentru că nu au fost nevoi presante”, şi-a început primarul Horia Tiseanu pledoaria. După care a trecut în revistă noile propuneri. Şi au apărut comentariile…Elvis Arghir nu a ratat prilejul unui nou atac: „Ni se propun zece angajaţi suplimentar la spaţii verzi, dar n-avem spaţii verzi! Iarna-s albe, vara-s negre. La cele 30 de persoane din acest serviciu, numai socotind cu salariul minim, efortul bugetar depăşeşte 1,8 miliarde lei vechi. E enorm! Şi mai cred că sunt mult prea multe funcţii publice de conducere. N-avem nevoie de atâţia şefi!” Ulterior, Arghir a continuat: „Aţi fost prin tot felul de ţări din UE. N-aţi observat ori n-aţi fost atenţi, dar toate primăriile din localităţi similare Câmpinei au personal la jumătate! Tot personalul depăşeşte la nivelul salariilor suma de 30 miliarde
lei vechi. E o sumă imensă! Câmpina îşi permite o asemenea cheltuială?”
De ce s-a dublat numărul angajaţilor?
Vom încerca să comparăm organigrama din 2001 cu cea din 2008 şi să vedem care au fost cauzele dublării numărului de angajaţi.În aparatul propriu al Primăriei, numărul angajaţilor a crescut de la 75 la 114. “Şi bugetul a crescut considerabil şi este nevoie de mai mulţi oameni pentru a face faţă tuturor cerinţelor. În plus, este nevoie de un compartiment de programe europene. În Primărie sunt peste o sută de calculatoare şi avem un singur inginer de sistem, care, pur şi simplu, este depăşit de situaţie”, a spus Tiseanu. Iar viceprimarul Gheorghe Tudor a completat: “Mai avem nevoie de oameni la ADPP şi Urbanism, un sector criticat unde trebuie un şef capabil şi un inginer pentru drumuri”.Alte suplimentări de personal au mai avut loc la seră, de la 24 la 34, dar şi la întreţinere străzi, de la 10 la 23. “Avem nevoie de oameni la întreţinerea străzilor pentru că la multe lucrări de mici dimensiuni, firmele mari nu vin şi aceste probleme trebuie rezolvate de acest atelier”, a precizat viceprimarul Tudor.Iar în vreme ce la bibliotecă, muzeu şi apărare civilă nu s-a schimbat nimic, prin modificările legislative de la nivel naţional, au trecut la Primărie câteva servicii, care au dus şi la “umflarea” organigramei. Este vorba de Serviciul avize acord unic, Administrare parcare piaţă şi Creşa. În plus, în 2004 s-a înfiinţat Poliţia Comunitară, care aparţine municipalităţii.
Vom încerca să comparăm organigrama din 2001 cu cea din 2008 şi să vedem care au fost cauzele dublării numărului de angajaţi.În aparatul propriu al Primăriei, numărul angajaţilor a crescut de la 75 la 114. “Şi bugetul a crescut considerabil şi este nevoie de mai mulţi oameni pentru a face faţă tuturor cerinţelor. În plus, este nevoie de un compartiment de programe europene. În Primărie sunt peste o sută de calculatoare şi avem un singur inginer de sistem, care, pur şi simplu, este depăşit de situaţie”, a spus Tiseanu. Iar viceprimarul Gheorghe Tudor a completat: “Mai avem nevoie de oameni la ADPP şi Urbanism, un sector criticat unde trebuie un şef capabil şi un inginer pentru drumuri”.Alte suplimentări de personal au mai avut loc la seră, de la 24 la 34, dar şi la întreţinere străzi, de la 10 la 23. “Avem nevoie de oameni la întreţinerea străzilor pentru că la multe lucrări de mici dimensiuni, firmele mari nu vin şi aceste probleme trebuie rezolvate de acest atelier”, a precizat viceprimarul Tudor.Iar în vreme ce la bibliotecă, muzeu şi apărare civilă nu s-a schimbat nimic, prin modificările legislative de la nivel naţional, au trecut la Primărie câteva servicii, care au dus şi la “umflarea” organigramei. Este vorba de Serviciul avize acord unic, Administrare parcare piaţă şi Creşa. În plus, în 2004 s-a înfiinţat Poliţia Comunitară, care aparţine municipalităţii.
Pro şi contra externalizării unor servicii
Consilierul Ion Dragomir a avut câteva nuanţări interesante. „Cred că organigrama este suprastructurată, chiar dacă unele solicitări sunt îndreptăţite. Dar e cam mult să ajungem la aproximativ 300 de oameni! De altfel, pe viitor cred că se impune externalizarea unor servicii – poate spaţiile verzi, reparaţii străzi, sera. La ce prevederi sunt în contractul colectiv de muncă, cred că mai avantajos ar fi să externalizăm aceste servicii. Sau poate să le acordăm Companiei Publice. Solicit directorului Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, să ne prezinte un studiu privind posibilitatea externalizării unor servicii”.Reacţia primarului Tiseanu a fost destul de virulentă: „Trebuie un studiu, un plan de afacere. De exemplu, pentru reparaţii străzi costă mai puţin să le executăm în regie proprie de către atelierul propriu pentru că externalizarea acestui serviciu înseamnă că la costurile obişnuite se mai adaugă profitul şi TVA!”Dragomir a contracarat: „Haideţi că nu mai întreb cu câţi oameni pleacă microbuzul de la seră şi la ce oră…!” Tiseanu nu a mai avut replică.
Jenica Tabacu va deveni cercetător ştiinţific
Jenica Tabacu şi Mihai Stănescu s-au contrat din nou. Ceea ce a devenit o obişnuinţă în şedinţele Consiliului Local. Stănescu a fost cel care a pornit atacul: „Văd că funcţia de director al Muzeului Hasdeu devine funcţie de cercetător ştiinţific. Nu este căderea noastră. Am fost cercetător ştiinţific şi ştiu bine ce înseamnă asta”. Jenica Tabacu a reacţionat imediat: „Nu înseamnă că eu şi sunt cercetător, ci numai că mă pregătesc de concurs, una dintre condiţiile legale pentru participarea la acest concurs fiind existenţa unui asemenea post în organigrama instituţiei”. Poate ar mai trebui adăugat faptul că încadrarea pe funcţia de cercetător ştiinţific a Jenicăi Tabacu îi va aduce acesteia un salariu de aproximativ 21, 5 milioane lei vechi pe lună.
Jenica Tabacu şi Mihai Stănescu s-au contrat din nou. Ceea ce a devenit o obişnuinţă în şedinţele Consiliului Local. Stănescu a fost cel care a pornit atacul: „Văd că funcţia de director al Muzeului Hasdeu devine funcţie de cercetător ştiinţific. Nu este căderea noastră. Am fost cercetător ştiinţific şi ştiu bine ce înseamnă asta”. Jenica Tabacu a reacţionat imediat: „Nu înseamnă că eu şi sunt cercetător, ci numai că mă pregătesc de concurs, una dintre condiţiile legale pentru participarea la acest concurs fiind existenţa unui asemenea post în organigrama instituţiei”. Poate ar mai trebui adăugat faptul că încadrarea pe funcţia de cercetător ştiinţific a Jenicăi Tabacu îi va aduce acesteia un salariu de aproximativ 21, 5 milioane lei vechi pe lună.
