La sfârşitul anului trecut, cu acceptul legislativului câmpinean, Primăria a încheiat cu BCR un contract de credit – linie de finanţare. În anii precedenţi, tot sub oblăduirea Consiliului Local, municipalitatea a accesat, de la BCR ş BRD, credite bancare în valoare de mai multe milioane de lei, pentru realizarea unor investiţii în infrastructura oraşului. Ca urmare, gradul de îndatorare la bănci a municipalităţii a crescut simţitor, ajungând la 7,4%, înainte de ultima întâlnire a consilierilor municipali. Recent, la ultima şedinţă a aleşilor, s-a pus în discuţie, din nou, angajarea unor împrumuturi de către administraţia publică locală. La începutul şedinţei, primarul şi-a retras două proiecte privind aprobarea suplimentării cu două milioane de lei a contractului de finanţare amintit mai devreme, contractat cu BCR, dar a introdus, pe ordinea de zi, un proiect referitor la contractarea unui împrumut bancar de opt milioane de lei, pentru asigurarea lichidităţilor necesare finanţării a două proiecte importante: Modernizare Calea Dacia (cu o alocare de şapte milioane de lei) şi reabilitarea batalului cu reziduri petroliere de pe strada Lacul Peştelui (un milion de lei). Ce s-o fi întâmplat în ultimele zile cu finanţele locale, de a trebuit edilul-şef să mărească de patru ori suma necesară realizării acestor investiţii nimeni nu a ştiut sau nu a vrut să spună. Cert este că singurul consilier care a sărit ca ars, după ce Horia Tiseanu şi-a expus punctul de vedere, a fost Gheorghe Tudor , fost primar al oraşului în mandatul 2000-2004. „O să ieşiţi la pensie, domnule primar, iar alţii care vor veni în locul dvs. o să plătească aceste credite! Veniţi acum şi ne spuneţi că nu mai există alte surse de finanţare. Oare chiar nu puteam găsi alte resurse financiare, ca să nu ne împrumutăm la bănci? Eu cred că puteam, dar totul se face pe genunchi. Nu trebuia să ne întindem la atâtea lucrări, dacă ştiam că nu avem bani pentru toate!”, au fost principalele acuze ale consilierului social-democrat. În apărarea lui Tiseanu a sărit directorul economic al Primăriei, Gheorghe Ecaterinescu, care a subliniat că “nu este vorba să împrumutăm efectiv aceşti bani, ci numai să obţinem o linie de creditare, pentru a putea trage banii aceştia în caz de nevoie. Abia după ce vom face acest împrumut, gradul de îndatorare al municipiului va ajunge la 15%, mult sub limita permisă de lege, de 30%. Sunt puţine localităţi în ţară care au datorii aşa de mici precum Câmpina. Propunerea de contractere a împrumutului pe o durată de 10 ani, cu o perioadă de graţie de trei ani, va permite rambursarea creditului începând cu 2014-2015, atunci când vom lichida creditul contractat cu BRD, astfel încât să ne menţinem la un grad de îndatorare de circa 15%”. Primarul oraşului a motivat demersul său prin faptul că “în legătură cu modernizarea Căii Dacia, am achitat constructorului toate lucrările executate până acum şi am trimis ADR Sud-Muntenia trei cereri de rambursare a banilor. Termenul de soluţionare a unei cereri poate ajunge şi la 120 de zile, iar noi nu ne putem permite să intrăm într-un blocaj financiar din cauza acestor proceduri”.
Directorul Ecaterinescu a descris, succint, procedurile birocratice şi perioadele lungi în care municipalitatea îşi primeşte înapoi banii din fondurile europene accesate, în condiţiile în care constructorii trebuie plătiţi dacă îşi execută obligaţiile contractuale. Termenul lung de acceptare a decontării lucrărilor de către instituţiile implicate duce la decalaje de peste 110 zile, de la solicitare şi până la primirea în cont a sumelor avansate. În plus, Ministerul Finanţelor decontează şi restituie TVA, avansat din bugetul local, abia după recepţia finală a investiţiei, iar mărirea TVA la 24% a crescut cheltuielile Primăriei cu 1,2 milioane de lei.
Directorul Ecaterinescu a descris, succint, procedurile birocratice şi perioadele lungi în care municipalitatea îşi primeşte înapoi banii din fondurile europene accesate, în condiţiile în care constructorii trebuie plătiţi dacă îşi execută obligaţiile contractuale. Termenul lung de acceptare a decontării lucrărilor de către instituţiile implicate duce la decalaje de peste 110 zile, de la solicitare şi până la primirea în cont a sumelor avansate. În plus, Ministerul Finanţelor decontează şi restituie TVA, avansat din bugetul local, abia după recepţia finală a investiţiei, iar mărirea TVA la 24% a crescut cheltuielile Primăriei cu 1,2 milioane de lei.
