Joi, 4 noiembrie, după opt ani de procese, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au dat câștig de cauză definitiv Primăriei municipiului Câmpina în litigiul cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației privind corecțiile financiare aplicate la proiectul european „Modernizare Calea Dacia”, obligând instituția guvernamentală să plătească administrației locale câmpinene suma de 10.437.787,54 lei, echivalentul a 2.109.049 euro.
Prin această hotărâre definitivă, instanța anulează procesul verbal de stabilire a corecției de 5,5 milioane de lei și obligă Ministerul Dezvoltării să plătească Primăriei Câmpina contravaloarea unor lucrări deja plătite din bugetul local și nerecuperate în valoare de 10.437.787,54 lei.
Procedura derulării proiectelor cu finanţare UE impune ca, după plata din fonduri proprii de către administraţiile publice locale a lucrărilor de investiţii realizate, primăriile respective să primească banii cheltuiţi de la ministerele de resortul cărora ţin aceste investiţii, lucru care în cazul Câmpinei a fost amânat pentru atâta amar de vreme.
Vă reamintim că fosta administrație condusă de Horia Tiseanu a deschis seria acestor procese încă din anul 2013, atunci când a dat în judecată Ministerul Dezvoltării Regionale, contestând corecțiile financiare aplicate în urma cărora Primăria Câmpina s-a ales cu o decizie de blocare a conturilor, în condițiile în care Ministerul avea de plătit către bugetul local suma de 11 milioane de lei, reprezentând contravaloarea unor lucrări deja executate pentru Calea Dacia.
La data de 26 iunie 2020, instanța respingea ca nefondat recursul Primăriei Câmpina în vederea suspendării titlului executoriu în valoare de 5,5 milioane de lei, suspendare care ar fi putut ajuta administrația locală să acceseze în continuare fonduri europene pentru alte proiecte, altele decât cele aflate în derulare până la pronunțarea sentinței definitive în acest proces.
Implicațiile acestei hotărâri judecătorești au fost comentate la vremea respectivă de primarul în funcție, Horia Tiseanu: „Respingerea de către judecători a cererii de suspendare a titlului de creanță este o fază procesuală pe care speram să o câștigăm, în contextul în care Ministerul Dezvoltării ne condiționează, fără niciun temei, finanțarea viitoarelor proiecte cu fonduri europene de această rambursare a corecției financiare pentru așa-zisele nereguli de la proiectul Calea Dacia. Procesul pe fond, pentru anularea titlului de creanță în valoare de 5,5 milioane de lei, încă se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție și avem toate șansele să-l câștigăm. Spun asta pentru că am mai câștigat un proces similar cu Ministerul Dezvoltării, cu o speță aflată în strânsă legătură cu procesul aflat pe rolul Înaltei Curți. Atitudinea celor de Ministerul Dezvoltării este de neînțeles, atât în ceea ce privește litigiul pe fond, și aici mă refer la interpretările și concluziile din care rezultă acea corecție financiară, cât și la faptul că nu este deloc normal să ceri de îndată, prin titlu executoriu, rambursarea unei sume mari de bani, atât timp cât litigiul nu este încheiat. În plus, faptul că ne resping finanțarea unor noi proiecte cu fonduri europene dacă nu le achităm acea sumă este cel puțin ciudat privind din perspectiva prezumției de nevinovăție. Subliniez faptul că avem șanse mari să câștigăm procesul cu Ministerul Dezvoltării și atunci cine va răspunde pentru faptul că am pierdut finanțarea unor viitoare proiecte cu fonduri europene?”
Cinci luni mai târziu, în ședința Consiliului Local Câmpina din data de 2 noiembrie 2020, noul legislativ câmpinean aproba, la propunerea primarului Alin Moldoveanu, demararea procedurilor pentru obținerea eșalonării corecției financiare, cu alte cuvinte îl mandata pe primar să plătească această sumă imensă din bugetul public. Care a fost rațiunea unui asemenea vot a explicat la acel moment președintele de ședință, consilierul local POL Liviu Briciu: „Rațiunea pentru care am votat proiectul de hotărâre de eșalonare a corecției financiare la proiectul cu fonduri europene „Modernizare Calea Dacia” este de a debloca cele aproximativ 15 milioane de euro și de a avea acces în continuare la finanțarea proiectelor din Fonduri Europene. Aceste corecții au fost atacate în instanță la momentul respectiv de administrația precedentă, dar se pare că șansele de a câștiga aceste procese sunt foarte mici, accesul la fondurile blocate, cât și la introducerea de proiecte noi sunt anihilate până la anul când va fi ultimul termen dat de instanță în acest caz. Întârzierea plății acestor corecții nu va duce decât la întârzierea dezvoltării orașului”.
De remarcat că în plenul ședinței din 2 noiembrie a Consiliului Local Câmpina, primarul Alin Moldoveanu își reafirma intenția de a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru neregulile constatate în proiectul Calea Dacia: „Toți cei responsabili vor trebui să dea banii înapoi!” – declara acesta.
Într-un interviu acordat în exclusivitate publicației noastre în vara acestui an, Horia Tiseanu răspundea acuzațiilor venite din partea succesorului său cu privire la găurile negre pe care acesta le-ar fi lăsat în bugetul public, referindu-se inclusiv la această corecție financiară privind proiectul Calea Dacia: „Dacă ar fi să arunc pisica în curtea altuia, dar nu mă caracterizează acest lucru, aș spune că mai bine l-ați întreba pe Adrian Dobre. Și nu glumesc, pentru că Adrian Dobre, pe vremea aceea, era prefectul județului Prahova. M-a ajutat foarte mult, a fost lângă mine în toate etapele de realizare a proiectului și știe cât de mult și cât de bine s-a lucrat pentru acest proiect. Povestea corecțiilor este foarte lungă, dar pot să vă spun un singur lucru mai pe scurt: că la DLAF, Departamentul Antifraudă, la care am fost pe tema schimbării soluției tehnice, mi s-a spus „trebuia să reziliați contractul cu CAST și să faceți licitația din nou”. Și le-am spus: domnilor, dacă făceam acest lucru, pierdeam finanțarea, pentru că contractul de lucrare, de doi ani de zile, e una, contractul de finanțare, de trei ani de zile, este alta. Dacă tot o lungeam cu rezilierea contractului și cu altă licitație, riscam să nu mai prindem finanțarea și să nu mai realizăm proiectul. Am fi avut un dosar beton, dar niciun pasaj pe care să circulăm, iar pasajul actual a scăzut la zero riscul de accidente grave care se produceau la intersecția Calea Daciei cu DN1. Mă bucur că am reușit să las în urma mea această lucrare monumentală”.
Astăzi, Horia Tiseanu își asumă reușita în războiul de uzură purtat cu instituțiile statului, afirmând public: „am avut și s-a făcut dreptate”. Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, Tiseanu își reafirmă încrederea în justiția română și își exprimă speranța că administrația condusă acum de Alin Moldoveanu va folosi cele 10 milioane de lei pentru proiecte în folosul comunității: „Am avut si s-a facut dreptate. Primaria Campina a castigat definitiv si irevocabil procesul cu Ministerul Dezvoltarii pentru corectia aplicata la proiectul cu fonduri europene Calea Dacia, cat si pentru suma nerambursata. Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie mi-au dovedit ca increderea pe care o am in Justitia din Romania este justificata pe deplin, dandu-ne castig de cauza. Astfel, Primaria Campina va primi peste 10 milioane lei, o suma imensa, pe care sper ca actuala administratie o va folosi pentru proiecte utile campinenilor si comunitatii si nu pentru proiecte fanteziste“.
Decizia definitivă a instanței dovedește, iată, că fosta administrație condusă de Horia Tiseanu a procedat corect atunci când a hotărât să apere drepturile comunității în instanță. Odată intrați acești bani în vistieria locală, noua administrație, la cârma căreia se află Alin Moldoveanu, va evita mult trâmbițatul faliment al municipalității, având la dispoziție o sumă importantă pentru a continua proiectele de dezvoltare a Câmpinei.
De reținut și faptul că odată cu această decizie, Primăria Câmpina va putea recupera și sumele eșalonate deja plătite în contul acestor corecții, care au fost în valoare de 100.000 lei pe lună în ultimul an de zile.
În ceea ce privește ancheta DLAF, începută în 2015, în baza unei sesizări de încălcare a legalității în cadrul proiectului, anchetă în cadrul căreia au avut loc mai multe audieri ale angajaților Primăriei Câmpina și în baza căreia DNA începuse urmărirea penală in rem, cel mai probabil dosarul va rămâne fără obiectul anchetei pe fondul deciziei definitive venite din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
