De fapt, “prietenia” dintre Primăria Băneşti şi Cast SRL (prima, o instituţie publică ce administrează viaţa comunităţii celor aproape 7000 de localnici pentru a o face cât mai decentă, iar a doua, o societate privată locală ce-şi administrează fondurile proprii pentru a scoate cât mai mult profit), este prietenia dintre primarul Petre Ion Costache şi “Jimmy” Palada, patronul firmei în cauză. Cast SRL s-a numărat printre principalii sponsori ai primarului în campanile electorale pentru primăria comunei, din 2004 şi 2008, câştigate de actualul edil, iar Petre Ion Costache pare a nu fi uitat acest lucru.
Ziarul nostru a început, în numărul trecut, o serie de dezvăluiri ale nemulţumirilor oamenilor din comună referitoare la modul în care Cast SRL “s-a pricopsit” cu aproape 29 de hectare, într-un loc pe care munca asiduă a zeci de familii de localnici îl transformaseră într-o oază de verdeaţă, linişte şi sănătate, aducătoare de belşug prin însemnate recolte pomicole şi legumicole.
În zona numită de localnici Căţin, poţi ajunge urmând strada care virează la dreapta din DN1, imediat ce începi să urci, după traversarea podului de la ieşirea din municipiul Câmpina. După ce ajungi la capătul străzii asfaltate, o iei pe un drumeag de pământ, flancat de-o parte şi de alta de loturi pe care bănăştenii fac agricultură. La capătul drumului se cască brusc o pantă abruptă la baza căreia, pe locul unde altădată era lunca Doftanei, se văd o mulţime de camioane de mare tonaj alimentând grămezi uriaşe de pietriş şi nisip. Este noua staţie de sortare a firmei Cast, care a câştigat, acum un an, licitaţia prin care Primăria Băneşti i-a vândut aproape 29 de ha de pământ.
Nu avem nimic împotriva modernizării, a progresului şi a liberei inţiative, dar numai atunci când toate acestea se fac transparent şi cu anunţarea prealabilă a tuturor celor implicaţi, adică a foştilor posesori ai acelor terenuri. Or, vânzarea parcelelor din Căţin firmei Cast s-a făcut fără anunţarea celor aproape 40 de familii care deţineau aici terenuri în folosinţă, unele date de Primărie, în urmă cu 100 de ani, strămoşilor acestor familii pentru merite deosebite în Primul Război Mondial. Foştii posesori ai acestor terenuri consideră că au fost deposedaţi, până la urmă, într-un mod aproape abuziv, pentru că, dacă ar fi fost anunţaţi de către primar de intenţiile sale, ar fi făcut toate demersurile şi cheltuielile necesare eliberării titlurilor de proprietate. “Nu ne-a zis nimeni nimic, domnule, cu primarul ne-am întâlnit de atâtea ori înainte de licitaţie, dar nu ne-a anunţat deloc că ar vrea să vândă locul acela. Toată viaţa am lucrat pământul ăla, şi eu, şi părinţii mei. Dacă am fi ştiut, ne-am fi interesat şi noi şi am fi obţinut actele de proprietate necesare. Cinci-şase milioane de lei, cât ar fi costat, chiar dacă ne-ar fi usturat la buzunare, am fi dat, ca să devenim proprietari, dar aşa primarul ne-a lăsat cu buzele umflate”, ne-a declarat cu obidă unul dintre “expropriaţi”, Dumitru Eliodor.
Adevărul este că, dacă ar fi ştiut, oamenii ar fi putut obţine dreptul de proprietate asupra loturilor din luncă, pe care le-au lucrat ei şi strămoşii lor, invocând îndelungata folosinţă a lucrului. Dacă ar fi ştiut. Dacă ar fi fost anunţaţi de primar. Dacă… Este ştiut că nu poţi invoca necunoaşterea legii în apărarea ta, dar toţi deposedaţii de pământuri consideră că primarul Costache nu a fost de bună credinţă, căci ar fi trebuit să-i anunţe şi pe ei că se vor scoate la licitaţie parcelele respective. Şi asta “măcar din omenie, şi fiindcă mulţi ne-am păcălit şi l-am ales, crezând că o să fie un primar cinstit. Pentru că noi suntem oameni simpli, n-avem multă carte, n-am umblat prin tribunale ca să ştim cum să folosim hârtiile şi actele, nu ştim decât să muncim pământul, pe care nu l-am lăsat pârloagă niciodată.”.
Adevărul este că oamenii au muncit din greu, mulţi ani, ca să înlăture bolovanii şi resturile de materiale de construcţii deversate pe malul apei de camioanele unor întreprinderi câmpinene, încă din vremea comunismului. “Oamenii s-au chinuit mult până au curăţat şi ecologizat lunca. După ce au scos pietrele şi mâlul, localnicii au amenajat aici livezi (cu zeci de nuci seculari) şi grădini cu zarzavaturi şi legume. Locul a început să fie populat, apoi, cu potârnichi şi iepuri, astfel încât a devenit un mic ecosistem, o gură de rai, cum zice balada populară. Toată această zonă minunată a comunei a dispărut sub buldozerele trimise de dl Palada”, ne-a mărturisit, cu amărăciune în glas, Vasile Chiţă. Tot de la acesta am mai aflat că au fost făcute sesizări către Procuratura Câmpina pentru tăierea ilegală a celor aproape 100 de nuci, nucul neputând fi tăiat decât cu aprobare specială, dar sesizările au rămas fără finalizare. Pentru desfiinţarea livezilor şi grădinilor, primarul şi patronul de la Cast au urmat un plan bine pus la punct. Într-o săptămână, buldozerele au culcat la pământ toate gardurile, dar în prealabil, au fost lăsate să pască liber în acest loc o mulţime de capre, care au distrus, treptat şi descurajant, toate recoltele şi o parte din garduri. Apoi, toată iarna lui 2010, aici au fost trimişi oameni care să taie copacii rămaşi şi să-i ia acasă pentru foc. Au acţionat iarna, pentru ca zăpada căzută să le ascundă manevrele lor distructive şi meschine”, ne-a mai spus Vasile Chiţă, care crede că “deşi Consiliul Local a aprobat scoaterea la licitaţie a zonei, consilierii comunei nici nu ştiu, în general, ce votează, ei ridică mâna după cum le cere primarul. De fapt, consilierii nu primesc, înainte de şedinte, mapele cu proiectele de hotărâri ce urmează a fi dezbătute.”
Am mai aflat că este de notorietate în comună faptul că firma Cast este firma “de suflet” a primarului Costache. Doi consilieri comunali PDL, deci din partidul primarului, şi-au înaintat demisiile după vânzarea către Cast, cu 0,5 euro/m.p., a loturilor din zona Căţin şi din zona Silişte. Ulterior, la presiunile edilului, unul dintre consilieri a revenit asupra deciziei. Mulţi localnici sunt supăraţi şi din cauza faptului că preţuri mici la vânzarea unor loturi de pământ de către Primărie (preţurile mici de începere a licitaţiilor), nu sunt practicate mereu şi pentru toţi locuitorii comunei.
