Fiecare oraş are o viaţă proprie, determinată de vechime, tradiţii, monumente, peisaj citadin şi în primul rând de resursele economice. Câmpina, în mod regretabil, după aproape un secol de intensă activitate industrială, a pierdut această dimensiune. Viitorul oraşului ar putea fi turismul, pentru că există aici şi în împrejurimi multe obiective demne de a fi vizitate. Pentru viitorii turişti, o atracţie ar putea fi şi intensa activitate culturală care se desfăşoară permanent în oraş.
Una dintre cele mai importante manifestări culturale este cea organizată an de an de către colectivul Muzeului Memorial “B. P. Hasdeu” la 2 iulie, eveniment care adună în parcul castelului prietenii muzeului din oraş şi din capitală şi numeroşi câmpineni care vin să urmărească programele interesante desfăşurate cu această ocazie.
Anul acesta, la 2 iulie, publicul a avut parte de un program complex, foarte interesant, poate puţin cam încărcat. Au fost prezentate publicului prelegeri, lansări de carte, un spectacol de teatru, recital de poezie, recital de pian, expoziţii de artă plastică.
Cei doi specialişti în viaţa şi opera membrilor familiei Hasdeu, prof. dr. I. Oprişan şi prof. dr. Crina Bocşan au deschis ca de obicei prelegerile. Interesantă, ieşită oarecum din comun, a fost comunicarea dr. Oprişan – „Visele regale ale Juliei Hasdeu”, iar d-na Crina Bocşan a vorbit liber despre „Iulia Hasdeu recunoscută de generaţiile prezentului”. Unul din statornicii prieteni ai muzeului, eruditul Mircea Coloşenco, ne-a prezentat „Hasdeu în viziunea lui Petru Ursachi”. Prof. Maria Boescu s-a ocupat de „Teatrul – o pasiune a Iuliei Hasdeu”. Preotul Constantin Mănescu a abordat un subiect incintant – „B. P. Hasdeu şi cuvintele de origine dacă în limba română”. Prof. Alin Ciupală, precizând că vorbeşte pentru publicul larg şi nu pentru specialişti, a prezentat „Biografia romanţată a lui B. P. Hasdeu”. În final, s-a remarcat directorul muzeului, dr. Jenica Tabacu, cu comunicarea „Despre Ateneul Popular B. P. Hasdeu”, care a făcut să defileze prin faţa câmpinenilor toată intelectualitatea Câmpinei interbelice care participa la activităţile culturale ale Ateneului.
A urmat un foarte reuşit spectacol susţinut de Trupa de Teatru „Mircea Albulescu” coordonată de Adrian Dochia, actorii fiind elevi câmpineni, dar şi de doi profesionişi de la Teatrul Naţional din Bucureşti, Tomi Cristin şi Ovidiu Cuncea. Şi recitalul de poezie din creaţia proprie a Alinei Grigore-Danciu a fost o reuşită.
O surpriză a fost, în partea de recital pentru pian, copilul în vârstă de numai 4 ani, Daniel Loghin, care a interpretat o compoziţie proprie, „Long, long ago” şi alte câteva bucăţi. Foarte talentaţi şi ceilalţi doi interpreţi, Emilia Matei (9 ani) şi Petre Andra Maria (13 ani), care au interpretat piese de Mozart, Bach, Chopin, Mihail Jora.
Bineînţeles că partea cea mai importantă a concertului a fost susţinută de marea muziciană Camelia Pavlenco, cu recitalul „Alternanţe prin timp”.
Expoziţiile de artă plastică amenajate în subsolul castelului şi în parc au atras de asemenea mulţi vizitatori. Am fost fascinat de expoziţia din parc – „Copiii soarelui”, prin care Alfred Dumitriu a demonstrat încă o dată că este un mare sculptor. Deosebită prin realizări a fost şi expoziţia de fotografii şi pictură „Vara românească”, în care se remarcau lucrările Amaliei Suruceanu şi fotografiile lui Ştefan Muşoiu.
A. CIUPALĂ
