Știri

PH – patria hoţilor (de la Ploieşti)

Poliţişti, procurori, politicieni şi oameni de afaceri suspectaţi de corupţie
Prin folclor circulă, de multă vreme, câteva denumiri populare celebre, create prin interpretarea hâtră a indicativele rutiere ale unor judeţe (iniţialele din denumirile oficiale ale acestora). Cele care îmi plăceau teribil, când eram copil, erau două. Astfel, TR, de la Teleorman, însemna „trai rău”, iar PH, de la Prahova, însemna „patria hoţilor”.  Nu mă deranja, ba chiar mă amuza porecla dată prahovenilor de către românii din alte judeţe, deşi făceam şi eu parte dintre ei. Trăitor al meleagurilor prahovene, însemna că sunt şi eu hoţ , deşi nu şterpeleam bani din buzunarele părinţilor, ca alţi tovarăşi de joacă, cu care participam doar la furtul cireşelor şi merelor de prin întinsele ogrăzi de la marginea oraşului, aproape de luncile celor două râuri care mărginesc Câmpina ca într-un cleşte. Dar fără adrenalina unor astfel de acţiuni, orice copilărie parcă are mai puţină culoare. Se chema, deci (mă încurajam eu după comiterea fiecărei hoţii de fructe), că sunt un hoţ nevinovat, de vreme ce mă dedulceam doar cu amărâte furtişaguri de cireşe, delicte ale copilăriei tolerate de aproape toată lumea (mai puţin, proprietarii livezilor de pe teatrele de operaţiuni). Mai târziu, în adolescenţă, după ce mi s-au înmulţit firele de barbă şi neuronii, aveam să pricep că cei din restul ţării îi vedeau astfel pe prahoveni, pentru că aici, în “patria hoţilor”, se produceau mai multe furturi de maşini decât în alte judeţe, mai multe furturi din buzunarele călătorilor din mijloacele de transport în comun, mai multe tâlhării, nemaivorbind de furturile din conductele cu petrol de pe domeniul public. Această hoţie era printre cele mai detestate de regimul comunist, care pedepsea aspru furtul din avutul public (obştesc, cum i se spunea atunci). Oricum am face şi orice s-ar zice, în comunism se fura mai puţin decât acum: şi din banul public, şi din cel privat.  Egalitarismul promovat de societatea “celor ce muncesc”, marile pedepse aplicate hoţilor, care erau rapid depistaţi, făceau ca astfel de acţiuni să încolţească mai rar în minţile celor certaţi cu legea. 
În zilele noastre – de fapt, de 26 de ani, adică în toată perioada postdecembristă, celor care “se înţeapă” la conductele petroliere li s-au alăturat “gulerele albe”, cum li se spune celor care nu se ocupă de furturile – găinării, cu valoare mică, ci de marile “tunuri” din economia naţională, afaceri de milioane care pun bazele unor firme private de anvergură. Este vorba despre controversați politicieni, oameni de afaceri sau funcţionari publici de rang înalt. Sunt hoţii cu ştaif, hoţii care fură, prin inginerii financiare, zeci de milioane de euro din banul public. În ultimii ani, DNA (după plecarea lui Daniel Morar) şi DIICOT (după debarcarea Alinei Bica), au ajuns cei mai puternici stâlpi ai statului de drept (poate chiar singurii) din Românica noastră cea de toate zilele, din Românica cea, în egală măsură, pitorească şi hoţească. Metodele de hoţie şi de evaziune fiscală sunt tot mai sofisticate (e învechită, deja, vânzarea benzinei din rafinării pe post de produs petrolier inferior, pentru evitarea plăţii accizei), iar celor implicaţi va trebui să li se schimbe curând porecla, deoarece sunt atât de infami şi de murdari, încât până şi albul gulerelor a început să se acopere de jeg şi de petele mizeriei lor morale.  În ultimul an, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au dat multe sentințe de condamnare în dosarele multor politicieni și oameni de afaceri prahoveni. Cei mai mulți sunt din Ploiești și au condus sau influențat în mod decisiv administrația județului sau a capitalei sale. Vă prezentăm în continuare câteva cazuri care fac ca titlul acestui articol să aibă temei.
Printre ultimii politicieni prahoveni condamnați este fostul ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, care a primit doi ani de închisoare cu executare în dosarul Microsoft, pentru luare de mită și abuz în serviciu. Magistrații au mai decis ca din pedeapsa primită să fie scăzute perioadele în care Sandu a stat în arest preventiv și arest la domiciliu (aproximativ opt luni), fiindu-i, de asemenea, interzisă exercitarea unor drepturi civile pe o perioadă de 2 ani, după executarea închisorii. Gabriel Sandu este economist de profesie, iar din decembrie 2008 până în septembrie 2010 a ocupat funcția de ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale. 
De procurorii DNA nu a scăpat nici Iulian Bădescu, primul jurnalist primar al Ploieștiului, acuzat și el de finanțări ilegale ale unor grupări sportive. Iulian Bădescu a fost trimis în judecată pentru că acesta ar fi primit de la afaceristul Sebastian Ghiţă o casă în schimbul contractelor pe care firmele controlate de deputat le-a încheiat cu Primăria Ploieşti. Sebastian Ghiţă este acuzat că i-a oferit o casă fostului primar din Ploieşti Iulian Bădescu, pentru ca Primăria Ploiești să finanţeze de la bugetul local firme din grupul deputatului. Sebastian Ghiţă a fost cercetat pentru dare de mită, instigare la abuz în serviciu având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit şi spălare de bani. Anchetatorii au susținut că în anul 2013 Sebastian Ghiţă i-a oferit primarului de la acea vreme din Ploieşti, Iulian Bădescu, prin intermediul S.C. Asesoft Internaţional SA Ploieşti – societate pe care o controlează – o casă pe Aleea Orizontului din Ploieşti, în valoare de 1.041.600 de lei, din care edilul a suportat doar 124.000 de lei. În schimb, primarul a acordat de la bugetul local o finanţare nerambursabilă suplimentare de 1.500.000 lei către Asociaţia Basket Club Asesoft Ploieşti, de astfel de finanţări din bugetul local beneficiind şi alte firme controlate de Ghiţă. Conform documentelor procurorilor, finanţarea a fost acordată în cadrul unei selecţii de proiecte privind programul ”Promovarea sportului de performanţă”, ”obiectul mitei (suma de 917.600 lei, reprezentând diferenţa dintre 1.041.600 şi 124.000 lei) fiind deghizat prin încheierea unei pretinse promisiuni bilaterale de vânzare cumpărare a imobilului, autentificată în luna august 2013, încheiate între promitentul – vânzător S.C. Asesoft Internaţional SA Ploieşti şi promitentul – cumpărător S.C. BIPRESS SRL Plopeni, societate la care Bădescu este asociat unic.
În aprilie 2014, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti i-au trimis în judecată pe președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, și pe fiul său, deputatul Vlad Cosma, sub acuzatia de  fapte de coruptie. Mircea Cosma era acuzat de luare de mită și abuz in serviciu, iar Vlad Cosma, de trafic de influență. Ulterior, deputatul independent Sebastian Ghiţă, deputatul PSD Vlad Cosma şi tatăl său, şeful suspendat al CJ Prahova, Mircea Cosma, au fost cercetaţi, alături de cumnatul premierului Ponta, Iulian Herţanu, şi de mai mulţi oameni de afaceri pentru infracţiunea de sprijinire a unui grup infracţional organizat.
Fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, Radu Ionescu, nu a scăpat nici el de brațul lung al legii. Radu Ionescu este acuzat că a primit, prin intermediul a doi oameni de afaceri, un autoturism marca Volkswagen Golf, în valoare de 22.347 euro, pentru a sprijini societatea unuia dintre aceștia în derularea unor contracte de lucrări încheiate cu CJ și efectuarea la timp a plăților aferente. De asemenea, mașina în cauză a fost primită și ca recompensă pentru numirea și susținerea unuia dintre cei doi oameni de afaceri în funcția de președinte în Consiliul de Administrație al unei societăți comerciale cu capital integral de stat. Unul dintre martorii denunțători le-a spus procurorilor că Radu Ionescu a și specificat modelul autoturismului, dar și dotările pe care acesta trebuia să le aibă. În schimbul autovehiculului respectiv, inculpatul, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova în mandatul 2004-2008, a semnat, în numele președintelui CJ, în baza atribuțiilor de serviciu și a organigramei de funcționare a instituției, mai multe contracte de execuție lucrări cu una dintre firme, precum și documentația aferentă selecțiilor de oferte, rapoartelor de atribuire sau notelor de negociere, se mai arată în documentul citat. Radu Ionescu a fost trimis în judecată, luni, de procurorii DNA Ploiești, în stare de arest preventiv, el fiind acuzat de luare de mită.
A fost o lungă perioadă în care Primăria Ploieşti şi conducerea judeţului au avut conducerile “decapitate” în urma arestărilor solicitate de către procurorii DNA. 
În ultimele zile, republica de la Ploieşti a fost luată din nou cu asalt de procurorii anticorupţie. Fostul şef al Poliţiei prahovene şi subsecretar de stat în MAI, Viorel Dosaru, foştii procurori general şi adjunct de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Liviu Tudose şi respectiv Aurelian Mihăilă, dar şi fostul şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova, Constantin Ispas, au fost arestaţi preventiv cu suspiciunea de corupţie în dosarul clasat de Lucian Papici şi redeshis recent de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În urma acestui megadosar de corupţie, procurorii au cerut ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Sebastian Ghiţă, motivându-şi printre altele cererea şi prin faptul că demnitarul suspicionat de corupţie “a săvârşit mai multe infracţiuni, dovedindu-şi astfel dispreţul făţiş faţă de legi, faţă de colectivitatea reprezentată în Parlament şi cetăţenii care l-au ales, faţă de instituţiile statului”. (A.B.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare