Şoseaua Paltinu este o arteră importantă de circulatie din reţeaua rutieră a municipiului Câmpina, ea asigurând ieşirea din municipiu spre Braşov şi localităţile limitrofe pe traseul drumului judetean DJ 102 I, care trece prin nordul localităţii noastre. Construită pe la începutul anilor 1970, şoseaua nu arată astăzi prea bine. Pe unele porţiuni ale sale, chiar deloc bine, din cauza surpării malurilor Doftanei, eroziunile respective apropiindu-se ameninţător de marginea şoselei. De aceea, drumul spre Valea Doftanei, pe toată porţiunea care aparţine Câmpinei, a intrat în atenţia municipalităţii, pentru reabilitarea lui fiind alocate în acest an de la bugetul local două milioane de lei.
La ultima lor întâlnire, consilierii municipali au dezbătut un proiect de hotărâre iniţiat de edilul-şef al municipiului, privind aprobarea indicatorilor tehnico – economici pentru realizarea obiectivului de investiţii “Reabilitare Şoseaua Paltinu”, pe baza studiului de fezabilitate întocmit deja. Acesta s-a făcut asupra sectorului cuprins între intersecţia cu DJ 207 şi limita administrativă a oraşului, după staţia de tratare a apei. În prezent, şoseaua Paltinu are partea carosabilă modernizată cu mixturi asfaltice care prezintă multiple degradări: gropi, fisuri, crăpături, denivelări, toate acestea făcând ca circulaţia să se desfăşoare greoi, cu viteză redusă. De asemenea, scurgerea apelor este deficitară, având în vedere că numeroase şanţuri sunt colmatate, existând secţiuni ce nu pot prelua toate apele de pe partea carosabilă şi de pe versanţi pentru a fi evacuate la podeţele existente. Drumul studiat are parapeţii direcţionali degradati în cea mai mare parte (ruginiţi, îndoiţi, rupţi). Din cauza inconvenientelor enumerate, circulaţia vehiculelor şi a celorlalte categorii de participanţi la trafic se desfăşoară necorespunzător din punct de vedere al siguranţei circulaţiei, ceea ce face ca reabilitarea tronsonului de drum să devină o necesitate stringentă. Valoarea totală a investiţiei este de 2.859.679 lei (exclusiv TVA), durata lucrărilor fiind estimată la şase luni. Porţiunea destinată a fi reabilitată are aproape 3500 de metri liniari şi o suprafaţă de circa 37.000 de metri pătraţi care ar trebui acoperită complet cu un covor asfaltic.
“Trebuie să modernizăm acest drum cu fonduri proprii, pentru că suntem municipiu. Dacă eram oraş, l-am fi modernizat cu fondurile Consiliului Judeţean, pentru că şoseaua este un drum judeţean”, le-a spus Tiseanu consilierilor. Colega sa de partid, consilierul Elena Albu, şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu faptul că “de la Consiliul Judeţean nu am primit niciun ban pentru reabilitarea acestui drum, care este totuşi un drum judeţean”.
Dezbaterile pe marginea proiectului au durat minute bune, primul care a atras atenţia asupra necesităţii completării documentaţiei tehnice fiind consilierul Gheorghe Tudor, inginer constructor de profesie: “Într-adevăr, această şosea spre Paltinu este un drum principal, dar lui îi lipseşte ceva. De zeci de ani, acest drum este supus unor repetate alunecări de teren, iar din această cauză proiectul este incomplet, fiindcă nu s-a făcut un studiu geologic în acea zonă, studiu care să ne asigure că nu investim degeaba zeci de miliarde de lei vechi. Ne putem trezi la anul, după terminarea lucrărilor, că iarăşi va fugi drumul”.
În timpul dezbaterilor, şi alţi consilieri s-au arătat îngrijoraţi din cauza alunecărilor de maluri de la marginea şoselei şi a lipsei unor studii geologice care să lămurească limpede cauzele acestor alunecări de teren şi cum se pot remedia ele. Consilierul Dragomir Enache a propus realizarea unor lucrări urgente de întărire a malurilor, Horaţiu Zăgan a ţinut să precizeze că ruptura de mal a ajuns la aproape doi metri de şosea şi că “s-ar putea să ne trezim fără drum”, iar Gena Preda a subliniat tăierile masive ale copacilor de pe marginea drumului, care ar fi putut consolida terenul, împiedicându-l să o ia la vale. Convins de necesitatea unor noi studii şi documente tehnice, primarul Tiseanu şi-a retras proiectul de pe ordinea de zi, dar nu înainte de a-i cere Elizei Oprescu, şefa Direcţiei Investiţii din Primărie, prezentă în sala de şedinţe, să spună dacă se poate face ceva în sensul completarii proiectului cu studiile solicitate. Directorul executiv a arătat că “studiul nostru de fezabilitate nu a fost făcut cu informaţii privind consolidări şi ziduri conexe. Există într-adevăr o alunecare dinspre mal către şosea, care a avansat. Putem îmbunătăţi proiectul cu un alt SF şi o altă documentaţie, dar toate acestea vor însemna, desigur, cheltuieli suplimentare.” A.N.
