Criza morală a societăţii româneşti şi-a arătat, anul acesta, efectele dezastruoase mai mult decât oricând. Căci numai o criză morală profundă poate naşte atâta dezinteres pentru învăţătură din partea unor elevi de 18 respectiv 14 ani. pe mâna cărora s-ar putea spune că stă viitorul României. Cei din prima categorie sunt prezumaţi a avea destulă maturitate de vreme ce au trecut de “poarta majoratului”. Cei de 14 ani sunt tot minori, dar nu mai au minţile cotropite de infantilism, motiv pentru care legea îi prezumă a avea discernământ în acţiunile lor, ceea ce atrage după sine faptul că răspund în faţa legii penale (cei care săvârşesc infracţiuni primesc jumătate din cuantumul sancţiunilor pentru infracţiunile respective aplicate celor adulţi).
Cu toate acestea, atât elevii de liceu din ani terminali, cât şi elevii de la sfârşitul gimnaziului au tratat cu multă superficialitate şi indolenţă pregătirea pentru bac, respectiv pentru accederea în învăţământul liceal. “La ce bun să învăţ, că ai mei tot o să mă aranjeze în viitor”, şi-or fi spus odraslele de liceu şi de bani-gata. “La ce bun să învăţ, că pentru a te îmbogăţi nu-ţi trebuie neapărat carte”, şi-or fi şoptit în barbă liceenii din familii ale clasei de mijloc. “La ce bun să învăţ, că tata tot n-are bani să mă ţină în facultate”, or fi gândit cei din familii cu nivel de trai scăzut. “La ce bun să învăţ, când se poate copia”, s-or fi amăgit puturoşii de toate condiţiile sociale.
Hotărât lucru, criza morală a afectat grav tineretul (presupus, studios), al României. Astfel, după ce marea majoritate a absolvenţilor din cele cinci licee câmpinene a fost respinsă la ultimul examen de maturitate, după ce recorectarea lucrărilor a dat câştig de cauză la bac doar în cazurile a 13 elevi, prima repartizare computerizată a elevilor în licee a arătat măsura în care şi absolvenţii de gimnaziu din municipiul câmpinean sunt preocupaţi de cunoaştere şi sunt însetaţi de învăţătură.
În urma acestei repartizări, la Câmpina au rămas 81 de locuri libere, 34 dintre acestea la Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” (fostul Grup Şcolar de Petrol) şi 47 la Grupul Şcolar Construcţii de Maşini. Toţi cei 368 de candidaţi din municipiu au fost admişi la un liceu (dorit sau nu din prima opţiune), dar multe medii, la fel cum s-a întâmplat şi în restul judeţului, au fost sub 5, eterna notă clasică de trecere. Să treci într-o etapă superioasă de învăţământ cu nota 3 şi câteva zecimi, asta doar în învăţământul românesc se poate întâmpla. La Câmpina, cea mai mare medie de admitere – 9,97, a fost înregistrată la Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”, iar cea mai mică – 3,88 a fost permisă la Grupul Şcolar “Construcţii de Maşini”. În această vară, peste 1000 de locuri au fost oferite de cele cinci licee câmpinene. 368 dintre acestea au fost ocupate de absolvenţii de gimnaziu din Câmpina, iar aproape 600 au fost ocupate de elevi din localităţi învecinate municipiului. Candidaţii care îşi pun speranţele în cele 81 de locuri rămase libere, vor putea completa fişele de opţiuni între 14 iulie şi 19 iulie. Cea de-a doua etapa de repartizare computerizată în licee a candidaţilor va avea loc în 22 iulie.
