Pe scurt…

Mărţişoarele şi kitsch-ul. Şi în acest an, în perioadă 12 februarie – 8 martie, Primăria Câmpina asigură 53 de amplasamente pentru comercializarea produselor artizanele de Mărţişor. Amplasamentele sunt situate în pasajul de la Ceas şi pe trotuarul de lângă parcarea centrală, au o suprafaţă de 2 mp fiecare, iar chiria percepută este de 1,3 lei/mp/zi, conform hotărârii Consiliului Local prin care s-au stabilit taxele şi impozitele locale pentru anul 2009. Au fost închiriate toate cele 53 de amplasamente.Din păcate, nu s-a schimbat nimic faţă de anii trecuţi. Aceleaşi mese infecte din scânduri prost asamblate, cu picioare şubrede, cu acoperişuri din… celofan, foarte aproape de ceea ce înseamna vechea piaţă agro-alimentară a Câmpinei. De altfel, consilierul Dragomir Enache chiar a atras atenţia asupra acestui aspect. În momentul în care Jenica Tabacu vorbea despre spectacolul de 8 Martie precizând că “nu va fi un kitsch”, replica lui Enache a fost: “Mesele alea de lemn din pasajul de la Ceas nu-s tot un kitsch?! Şi apropo de acest pasaj, poate va veni vremea să botezăm toate aceste piaţete din Câmpina”.
Târgul Mierii. La sfârşitul acestei săptămâni, în zilele de 21 şi 22 februarie, Asociaţia Apicolă Valea Prahovei, cu sprijinul administraţiei locale, organizează cea de-a treia ediţie a Târgului Mierii. Actuala ediţie va începe încă din zilele de 17 şi 18 februarie, atunci când în şcolile cu clasele I – IV din Câmpina vor fi distribuite doze cu miere şi vor fi prezentate efectele benefice ale produselor apicole pentru sănătate. Apoi, sâmbătă şi duminică, de la ora 10.00, manifestările se vor derula la Casa Tineretului. În prima zi, programul cuprinde concursul “Cea mai bună miere”, concursul “Cel mai bun degustător de miere” şi un concurs interşcolar pe teme apicole. Duminică vor avea loc conferinţe tematice, un târg de miere şi o expoziţie de utilaje şi echipamente apicole. La ediţia din acest an, conform purtătorului de cuvânt al Primăriei, Mariana Pătraşca, “de la bugetul local nu s-a alocat nici un leu pentru această manifestare, singura contribuţie a administraţiei locale fiind punerea la dispoziţie a spaţiului de la Casa Tineretului”.
Facilităţi pentru transportul public local. Societatea Eliro, aceeaşi care asigură transportul în comun pe ruta Gară – Centru – Băneşti, a câştigat prin licitaţie şi serviciul public local de transport. Capetele de linie ale traseului local sunt Strada În Luncă (lângă sediul Emon Electric) şi Cimitirul “Învierea lui Lazăr”, de pe Strada Bogdan Vasile, în perioada 1 mai – 1 septembrie, traseul fiind prelungit până la “Fântâna cu Cireşi”. Preţul unui bilet este de 0,90 lei, iar – conform contractului – firma oferă o serie de facilităţi pentru următorii şase ani, cât e durata contractului. Printre acestea se numără: transport gratuit pentru veteranii de război; văduvele acestora; foştii deţinuţi politici; persoanele cu dizabilităţi; copiii până la 7 ani (însoţiţi de un adult); elevii de până la 7 ani, care urmează cursurile şcolilor de pe traseu; locuitorii Câmpinei care au peste 70 de ani; abonamente gratuite pentru cadrele şcolare debutante, care profesează în şcolile de pe traseu; elevii cu ambii părinţi şomeri; elevii care practică sport de performanţă cu rezultate deosebite şi cei care au rezultate remarcabile la olimpiadele judeţene şi naţionale; elevii de etnie romă din clasele I – IV; 50% reducere la abonament pentru elevii navetişti de la şcolile şi liceele aferente traseelor; elevii de etnie romă din clasele V – VIII; alte facilităţi – dacă în familie există trei navetişti abonaţi pe aceste trasee, un abonament este gratuit, precum şi excursii gratuite cu elevii pentru vizitarea muzeelor din Câmpina. Fiecare unitate de învăţământ de pe traseele Slobozia – Voila, Muscel şi Turnătorie are obligaţia de a informa Primăria Câmpina în legătură cu categoriile de elevi din şcoală, care pot beneficia de aceste facilităţi. Din păcate, nici un membru al Executivului nu a putut să spună, de exemplu, ce înseamnă la modul concret “sport de performanţă cu rezultate deosebite”, astfel încât nu se ştie dacă şi copiii care sunt legitimaţi la puţinele cluburi din localitate beneficiază de astfel de facilităţi.
Subvenţii pentru construirea de locuinţe. Consiliul Local a aprobat constituirea unei comisii de analiză a solicitărilor de acordare a subvenţiilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. La 3 februarie a avut loc prima întâlnire a acestei comisii, care a analizat solicitările primite până la acel moment şi a întocmit lista solicitanţilor eligibili, care va fi aprobată la următoarea şedinţă a Consiliului Local. Conform OUG 51/2006, pentru aprobarea Programului naţional pentru sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală, se acordă o subvenţie de la bugetul de stat de 30% din valoarea locuinţei construite, fără a putea depăşi echivalentul în lei a 15.000 euro şi va fi acordată la recepţia lucrării. De această subvenţie beneficiază tinerii cu vârsta până la 35 ani, persoanele sau familiile rămase fără adăpost în urma unor calamităţi naturale, persoanele sau familiile evacuate din locuinţe supuse riscurilor alunecărilor de teren, seisme, inundaţii, persoanele sau familiile evacuate din locuinţele ce fac obiectul unor legi de restituire. Consiliul Local va aproba lista cu solicitanţii eligibili, propunerile fiind trimise apoi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.
Alimentarea cu apă în zona de nord trebuie finalizată în acest an! Primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, a participat la o întâlnire la Ploieşti pe tema proiectelor Phare. Câmpina a accesat astfel de fonduri pentru realizarea proiectului de îmbunătăţire a alimentării cu apă în zona de nord a localităţii. Acest proiect este în valoare de 1,7 milioane euro, din care un milion de euro reprezintă fonduri Phare nerambursabile, iar 700.000 euro este contribuţia bugetului local. Despre întâlnirea avută la Ploieşti pe această temă, primarul Horia Tiseanu a declarat: “La nivelul judeţului Prahova sunt nouă astfel de proiecte, Câmpina câştigând proiectul de îmbunătăţire a alimentării cu apă a zonei de nord a localităţii. Acest proiect înseamnă schimbarea, pe 4,2 kilometri, a conductei cu diametrul de 700 mm, pe un traseu de la staţia de captare Doftana, Şoseaua Paltinu, Strada Cărămidari, pe lângă biserica de pe Voila, până la staţia de tratare a apei care aparţine acum de HidroPrahova. S-a convenit să ne întâlnim o dată la două săptămâni, pentru că graficul de lucrări este destul de strâns. Practic, lucrările ar urma să înceapă pe la jumătatea lunii aprilie şi am avea doar vreo patru luni şi jumătate pentru realizarea acestei lucrări destul de complexe. Am fost anunţaţi că trebuie să finalizăm lucrarea în acest an, ceea ce ar putea fi destul de greu, dacă vom avea contestaţii la licitaţie şi mai ştiu eu ce alte probleme. Probabil că, în cazul în care nu ne vom putea încadra în acest termen, se vor pierde o parte din fondurile nerambursabile, iar lucrările pe care nu le vom putea realiza până la finele anului va trebui să le realizăm prin eforturi proprii”.
Greu fără bani. Câmpina poate fi considerată o excepţie fericită, având bani pentru tot felul de cheltuieli până la aprobarea bugetului local. În schimb, unele dintre localităţile din jur au seriose probleme, funcţionând la limita supravieţuirii. Am încercat să vedem cum se descurcă doi dintre primarii unor localităţi limitrofe. Petre Ion Costache, primarul comunei Băneşti: “Deocamdată, mergem pe principiul din Codul Fiscal prin care funcţionăm cu o cotă de 1/12 din buget. Nu sunt bani pentru investiţii, dar această cotă ne ajunge pentru buna funcţionare”.Aurel Duţă, primarul comunei Poiana Câmpina. “E foare greu! Ne chinuim efectiv să plătim utilităţile, mai ales la grădiniţă, la şcoli, pentru că nu putem lăsa copiii să stea în frig sau pe întuneric. Nu avem nici un fel de bani pentru investiţii până la aprobarea bugetului, de-abia descurcându-ne să supravieţuim”.
Energopetrol s-a dovedit o investiţie proastă. Pe site-ul www.campina.romportal.ro se află o ştire în legătură cu investiţiile în compania câmpineană Energopetrol. Redăm integral textul de pe site-ul amintit: “Energopetrol Câmpina s-a dovedit una dintre cele mai proaste idei de investiţii pentru acest început de an. Compania se află pe locul trei în topul celor mai proaste investiţii din luna ianuarie, realizat de cotidianul România Liberă. Plasamentele în titlurile societăţii câmpinene au adus investitorilor o pierdere de 40%. Pe lista celor mai proaste investiţii, Energopetrol este devansata doar de leu şi de Banca Comercială Carpatica. Alte firme prahovene care s-au dovedit investiţii deloc inspirate sunt Mefin Sinaia (aflată pe locul 4 al topului) şi Uztel Ploieşti (pe locul 17)”. Am încercat să află şi un punct de vedere al conducerii companiei Energopetrol, dar aceasta nu a dorit să răspundă în nici un fel…
Forestierul şi grija faţă de… lemn. De câteva luni bune, în faţa Grupului Şcolar Forestier se află un panou, obligatoriu pentru lucrările de reabilitare şi modernizare desfăşurate la această instituţie de învăţământ. Un cititor fidel ne-a atras atenţia asupra felului în care se prezintă acest panou. Panoul propriu-zis se sprijină pe nişte lemne vai de ele, provenite, cel mai probabil, de la nişte tocuri de ferestre dezafectate. Panoul este proptit între aceste lemne şi sprijinit de un mesteacăn falnic din faţa instituţiei. Iar pentrua fi siguri că nu-l dă vântul jos, panoul a fost bătut într-un cui de mesteacăn! Halal grijă faţă de copaci! Şi asta, unde? Chiar în faţa Grupului Şcolar Forestier!
Autorizaţii pentru taxiuri. În ultima perioadă au devenit disponibile patru autorizaţii de taxi, din cele 80 aprobate prin hotărâre a Consiliului Local. Până la data de 12 februarie s-a încheiat perioada de depunere a documentelor pentru obţinerea celor patru autorizaţii. Pe lista de aşteptare au figurat 11 transportatori autorizaţi, din care unul s-a retras. Până la 22 februarie, comisia abilitată de Consiliul Local va analiza documentele depuse şi va atribui autorizaţiile de taxi rămase disponibile.