Pe scurt…

Prahova, fără europarlamentari
La alegerile pentru Parlamentul European din noiembrie 2007, din judeţul nostru au candidat Roberta Anastase, din partea PD, şi Florin Anghel, din partea PC. Doar Roberta Anastase a întrunit voturile necesare, devenind astfel primul europarlamentar prahovean. După numai aproximativ un an, actualul lider judeţean al PD-L a decis să renunţe la mandatul de europarlamentar în favoarea unui fotoliu de deputat obţinut la alegerile din 30 noiembrie 2008, pe baza votului uninominal, Roberta Anastase fiind printre puţinii parlamentari aleşi cu peste 50% din sufragiile exprimate în colegiul electoral respectiv. Mai mult, Roberta Anastase a devenit preşedintele Camerei Deputaţilor, fiind, după Mircea Ionescu Quintus – preşedinte al Senatului într-o legislatură trecută, al doilea prahovean care ocupă preşedinţia uneia dintre Camerele Parlamentului.Toate bune şi frumoase, numai că judeţul Prahova a rămas fără europarlamentar, cel care i-a luat locul Robertei Anastase la Bruxelles fiind un ilustru anonim dintr-o altă zonă a ţării. Poate la alegerile europarlamentare din 7 iunie, acest lucru va fi îndreptat, pentru că, totuşi, Prahova este unul dintre judeţele importante ale acestei ţări.
Ajutor de şomaj pentru parlamentari!
Parlamentarii care nu au mai obţinut un nou mandat se plâng de faptul că nu au venituri care să le asigure existenţa şi că au ajuns la o vârstă la care le este extrem de greu să mai găsească un loc de muncă. Printre parlamentarii care beneficiază de trei indemnizaţii în valoare totală de 165 milioane lei vechi se află şi doi foşti parlamentari prahoveni. Este vorba de Constantin Marin, fost deputat PSD, şi Romeo Hanganu, fost prefect şi deputat independent. Conform ultimei sale declaraţii de avere, din 11 decembrie 2008, Marin deţine un teren agricol şi un teren intravilan în Puchenii Mari, o casă şi un spaţiu comercial în aceeaşi localitate, depozite bancare de un miliard lei vechi şi a avut venituri în valoare de 535,66 milioane lei vechi de la Camera Deputaţilor, în vreme ce soţia sa a încasat 67 milioane lei vechi, ca pensie şi pentru o funcţie de administrator al unei societăţi comerciale. De asemenea, conform declaraţiei de avere din 30 decembrie 2008, Hanganu deţine două apartamente în Ploieşti, casă la Păuleşti, un Hyundai, bijuterii de 6.000 euro, depozite bancare de 12.000 euro. Cu toate acestea, ambii mai au nevoie şi de 165 milioane lei vechi de la stat.
Anghel şi Brânză, la hotel!
66 dintre cei 334 de deputaţi vor locui la hoteluri de lux pe perioada mandatului lor. Printre aceştia se numără Florin Anghel (PD-L), care deţine, totuşi, două case în Câmpina, una în Voluntari şi alte două locuinţe în Năvodari, dar şi William Brânză (PD-L), care deţine o garsonieră în Câmpina şi două depozite la Ploieşti! Pentru cei 66 de parlamentari, Camera Deputaţilor a negociat cu trei hoteluri de lux un tarif de 268 RON/noapte, fără TVA şi fără taxa hotelieră, pentru întregul mandat.
Pensiune pe Muscel
După ce Consiliul Local a aprobat, pentru cartierele Câmpiniţa şi Muscel, un regim aparte, care prevede, printre altele, inclusiv interdicţia de a realiza în această zonă o serie întreagă de activităţi de prestări servicii diverse, pe adresa Legislativului local a sosit o solicitare. Este vorba de Florin Ciorobea, administratorul societăţii Rem Instal, care doreşte nici mai mult nici mai puţin decât să i se aprobe schimbarea destinaţiei unei case din locuinţă în pensiune. Imobilul cu pricina este situat pe Strada Luminii, chiar între locuinţele familiei Vasiliu, patronii Turnătoriei, şi a celebrului Constantin Mudava. Dacă vor aproba – sau nu – consilierii această iniţiativă, rămâne de văzut.
Stă să cadă
Pe Strada Griviţei există un imobil în care nu locuieşte nimeni. Motivul? Construcţia este extrem de şuibredă, lăsând impresia că fie şi numai un vânt ceva mai puternic ar putea-o pune la pământ. De ce nu face nimic administraţia locală? Chiar dacă este o proprietate privată, s-ar putea găsi măsuri coercitive împotriva proprietarului… Dar n-au fost edilii în stare să rezolve problema turnului părăsit din zona “Erick”, ce să mai vorbim de altele…
Salariul minim, la cota 600
Salariul minim brut lunar al angajaţilor cu studii superioare a crescut de la 1 ianuarie cu 11%, până la 1.200 de lei (298 de euro), ca urmare a majorării de la începutul anului a salariului minim pe economie la 600 de lei (150 de euro). Astfel, muncitorii necalificaţi vor avea, începând cu această lună, un salariu minim brut lunar de 600 de lei, muncitorii calificaţi şi angajaţii cu studii liceale vor câştiga minimum 720 de lei, absolvenţii studiilor postliceale – 750 de lei, absolvenţii şcoliilor de maiştri – 780 de lei, în timp ce absolvenţii de studii superioare de scurtă durată vor avea un salariu minim brut de 900 de lei. Salariul minim este garantat pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună.
34 cadre didactice, out?!
Ordonanţa Guvernului privind interzicerea cumulării pensiei cu salariul obţinut tot de la bugetul de stat se referă şi la cadrele didactice, în ciuda asigurărilor guvernanţilor. La nivelul municipiului Câmpina, potrivit liderului Federaţiei Sindictaelor Libere din Învăţământ, Dan Ioan Bujor, ordonanţa va afecta34 de cadre didactice, care în acest moment cumulează pensia cu salariul. Potrivit aceleiaşi surse, în alte trei cazuri, cadrele didactice pensionare activează în continuare în învăţământ, dar sunt plătite cu… ora, după placul guvernanţilor.
Nici când e gratis!
Doar 55% dintre cei aproximativ 700.000 de prahoveni care au primit taloane s-au prezentat la medic în cadrul programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. Asta în ciuda faptului că atât consultul, cât şi analizele sunt gratuite, chiar şi pentru persoanele neasigurate. Scopul programului era acela de a identifica principalele probleme de sănătate ale cetăţenilor, pentru ca ulterior să fie implementate programe care să le prevină sau să le trateze. Pentru a le mai da o şansă celor care nu au efectuat consultul şi analizele, programul s-a prelungit până pe 31 ianuarie 2009. Potrivit directorului Autorităţii de Sănătate Publică Prahova, Silviu Donţu, foarte puţini prahoveni se mai prezintă la medic. În cadrul programului au fost depistate aproape 3.000 de persoane cu afecţiuni de care nu ştiau. Tot în urma acestor investigaţii au fost descoperiţi peste 159 de mii de prahoveni care prezintă riscul să se îmbolnăvească de diabet zaharat şi 36 de mii de cetăţeni care ar putea să facă o boală cardiovasculară.
ISU, alertă la gaze
Autorităţile cu responsabilităţi în domeniul furnizării gazelor naturale la nivelul judeţului Prahova au asigurat că nu vor exista probleme în alimentarea cu gaze a localităţilor prahovene. Totuşi, având în vedere posibilitatea reducerii presiunii în sistemul de alimentare cu gaze naturale, pompierii militari au câteva recomandări de care populaţia trebuie să ţină cont pentru evitarea unor tragedii. Una dintre recomandările reprezentanţilor Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă este supravegherea permanentă a sistemelor şi mijloacelor de încălzire cu gaze naturale. Dacă există variaţii ale presiunii de alimentare cu gaze naturale, consumatorii trebuie să nu folosească sistemul respectiv şi să utilizeze sisteme alternative de încălzire, cum ar fi energia electrică şi combustibili solizi sau fosili. Orice situaţie de urgenţă trebuie anunţată la 112.