Recent, la Liceul Tehnologic Energetic, conducerea acestei unități școlare s-a întâlnit cu reprezentanți ai companiei franceze Michelin în vederea realizării unui parteneriat pentru învățământul profesional dual. La întâlnire a mai participat un reprezentant al Consulatului Franței de la București. Învățământului i se spune dual, pentru că la el participă două entități: pe de-o parte, școala, liceul, iar pe de alta, firma interesată să contribuie la formarea profesională a unui elev al respectivei școli.
La finalul anului 2014, printr-o ordonanță de urgență a fost modificată Legea Educației, creându-se astfel un cadru legal pentru organizarea unui al treilea tip de învăţământ profesional. Este vorba despre învăţământul profesional dual, organizat după terminarea celor 10 clase obligatorii, spre deosebire de învăţământul profesional de trei sau doi ani, care se organizează la sfârşitul clasei a VIII-a, respectiv a IX-a. Învățământul profesional în sistem dual a fost introdus în România pentru a se acoperi deficitul de forță de muncă înalt calificată, cauzat de închiderea din anul 2000 a școlilor profesionale, nefericită măsură luată de ministrul Educației de atunci, nimeni altul decât ministrul Educației de azi, nimeni alta de cât Ecaterina Andronescu. Deși școlile profesionale au fost reînființate în 2012, la cererea angajatorilor care nu găseau oameni disponibili, situația nu a fost ameliorată, iar angajatorii se confruntă și în prezent cu o lipsă acută de meseriași. Practic, învățământul dual are scopul de a livra forța de muncă necesară angajatorilor și se face pe baza solicitării operatorului economic. La rândul său, angajatorul se implică în tot ceea ce înseamnă școlarizarea elevului, îi asigură practica și, în plus, îi oferă și o bursă. Iar avantajul său este că elevul va lucra exact acolo unde va face practica de specialitate. O caracteristică a noului tip de învățământ profesional este faptul că se organizează numai la cererea agenților economici. Un alt element de noutate în cazul învăţământului dual este faptul că acesta se desfăşoară pe baza unui contract de muncă, încheiat între agentul economic şi elev. Formele de învăţământ profesional existente până la apariția învățământului dual se adresau unor grupuri diferite. Mai exact, învăţământul profesional cu durata de doi ani se adresează absolvenţilor clasei a IX-a, învăţământul profesional cu durata de trei ani se adresează absolvenţilor clasei a VIII-a, în timp ce învăţământul dual se organizează pentru absolvenţii clasei a X-a. Aşadar, această ultimă formă de învăţământ profesional se adresează elevilor care au absolvit învăţământul obligatoriu, în vederea obţinerii competenţelor necesare pentru intrarea pe piaţa muncii, oferindu-le astfel o rută alternativă de formare. Într-un fel se aseamănă cu şcolile postliceale care formează profesionişti special pentru piaţa muncii, numai că în loc de o diplomă de absolvire a 12 clase, trebuie să dai dovada absovirii celor 10 clase obligatorii. Întâlnirea de la Energetic, cu toate demersurile care i-au urmat, a fost, fără îndoială, în interesul ampelor parteneri. Adică atât al cunoscutei companii, cât și al liceului, care a câștigat la capitolul imagine. Pentru că nu orice liceu industrial asigură forță de muncă pentru o companie de renume internațional.
„Cei de la Michelin și-au exprimat dorința de a finanța școlarizarea profesională a unora dintre elevii noștri. În acest sens, ne-au vizitat și au fost mulțumiți de felul în care învață și lucrează elevii noștri, de dotările liceului, de laboratoarele, atelierele și toate spațiile afectate procesului de învățământ. Întâlnirea a fost fructuoasă, întrucât s-a încheiat și un contract de învățământ profesional dual, între câțiva elevi și cunoscuta companie franceză. Aceasta va finanța 10 elevi dintr-o clasă de 28. Cei 10 elevi vor primi de la Michelin câte 200 de lei fiecare, pe lângă cei 200 de lei pe care îi acordă ministerul nostru. În plus, vor primi echipamente gratuite și vor face practica la Uzina de Anvelope Florești (fostă Victoria), unitate aflată în proprietatea Michelin. După școala profesională, vor putea lucra în uzina respectivă. Compania franceză încearcă să-și recruteze forță de muncă bine calificată, dar și ea are unele dezavantaje în cadrul învățământului profesional dual, deoarece elevii nu sunt obligați să lucreze, după terminarea școlii, la compania care le-a subvenționat perioada de școlarizare și de formare profesională. S-ar putea spune că așa este firesc, de vreme ce agentul economic finanțator a investit în pregătirea elevului pe care și l-ar dori un viitor angajat al său. Însă nu este așa, întrucât acest lucru ar însemna o încălcare a normelor europene în domeniu, fiindcă orice cetățean european este liber să muncească unde vrea în Uniunea Europeană. De aceea nici nu se înghesuie agenții economici să investească în învățământul dual și în pregătirea profesională a elevilor”, ne-a declarat profesorul Stan Sârbu, directorul Liceului Tehnologic Energetic.
Adrian BRAD
