Pentru a ne alinia cerinţelor impuse de Uniunea Europeană, actuala reformă a ministrului Sănătăţii include şi o împărţire a spitalelor din România în cinci categorii, în funcţie de dotări, complexitatea serviciilor medicale, mărimea populaţiei arondate etc. Cea mai înaltă clasificare o oferă categoria I, care (se aude), cu greu va fi obţinută de vreun spital românesc, dacă este să se respecte întru totul exigentele criterii impuse. În categoria a II-a s-ar putea încadra marile spitale din centrele universitare cu tradiţie în medicină, dar şi acestora le vor fi necesare unele modernizări. Ca multe dintre măsurile reformatorului de la Sănătate, şi cea cu clasificarea spitalelor are o necunocută. Cseke Attila a împărţit spitalele în cele cinci categorii amintite, dar a şi permis o eventuală obţinere a unei categorii superioare de către unităţile spitaliceşti (la solicitarea acestora, desigur), dacă acestea îşi vor ridica standardul de competenţă şi se vor moderniza, în urma realizării unui plan de conformare. Însă dacă toate condiţiile din planul de conformare vor fi îndeplinite în următoarele săptămâni, şi nu până la sfârşitul acestui an, când va avea loc evaluarea finală a şefilor de la minister, este neclar cum vor fi plătite serviciile medicale de către Casa de Asigurări de Sănătate, având în vedere că luna viitoare întră în vigoare contractul-cadru cu CAS, iar finanţările vor fi făcute în funcţie de clasificarea spitalului respectiv. În prezent, Spitalul Muncipal Câmpina are categoria a IV-a, dar conducerea instituţiei a făcut toate demersurile necesare pentru a accede în eşalonul imediat superior al serviciilor medicale. Cei din Comitetul Director al instituţiei cred că este posibil acest lucru, cu eforturi finaciare susţinute şi de către administraţia locală (s-au primit promisiuni în acest sens), mai ales având în vedere că cel de-al doilea spital al judeţului funcţionează la parametri net superiori şi cu mult mai multe dotări decât cele cerute spitalelor de categoria a IV-a. Concret, spitalele de categoria a IV-a trebuie să aibă două linii de gardă (interne şi pediatrie) şi patru specialităţi medicale (interne, chirurgie, obstetrică-ginecologie, pediatrie), iar spitalul câmpinean, având 302 paturi, funcţionează cu şase linii de gradă şi mult mai multe specialităţi. “Clasarea spitalului la categoria a III-a ar duce la obţinerea unei finanţări mult mai bune. La categoriile mai mici sunt multe servicii medicale care nu se decontează prin Casa de Asigurări de Sănătate. Când ne-am hotărât să facem acest demers, am avut în vedere că populaţia arondată spitalului este numeroasă, că avem o adresabilitate mare, fiind încurajaţi în acţiunea noastră şi de buna pregătire a cadrelor medicale angajate, precum şi de numeroasele dotări pe care le avem în prezent. Pot spune că aproape 80% din activitatea noastră se încadrează la categoria a III-a. De asemenea, ne-om fi gândit să solicităm această categorie superioară, care va fi benefică pentru imaginea unităţii noastre, poate şi din patriotism local. Nu mă îngrijorează modernizările secţiilor şi înfiinţarea unor cabinete şi compartimente noi, în acest sens sunt sigură că municipalitatea ne va sprijini, aşa cum am fost asiguraţi şi de dl primar Horia Tiseanu, care a avizat recent documentaţia întocmită. Temeri serioase îmi ridică, în prezent, criza din ce în ce mai acută a cadrelor medicale necesare viitoarelor structuri ce se vor înfiinţa”, consideră medicul Elena Dumitrescu, directorul medical al spitalului. Pentru primirea, la evaluarea finală de la sfârşitul anului, a categoriei a III-a, vor trebui înfiinţate două cabinete noi: de pneumologie (separat de cabinetul TBC actual) şi de nefrologie (afecţiuni renale). Din informaţiile abţinute acestea sunt ca şi realizate, mult mai delicată fiind problema sporirii numărului liniilor de gardă, care se va rezolva în timp.
