Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, nu este prea iubit de cadrele sanitare din unităţile spitaliceşti, din cauza reformelor sale contradictorii, dar este decis să facă ordine în sistemul pe care îl păstoreşte de un an şi jumătate. La finalul precedentului său mandat (2004 – 2008), mulţi angajaţi ai sistemului sanitar îl antipatizau. Anul trecut, el a declarat că Programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, derulat pe timpul precedentului său mandat în fruntea ministerului, în perioada iulie 2007 – decembrie 2008, va fi reluat, dar nu poate spune când şi sub ce formă.
Pentru acest an, se pare că evaluarea sănătăţii populaţiei va fi pusă între paranteze, însă Nicolăescu este decis să atace în altă parte şi să reformeze sistemul sanitar prin introducerea, din această primăvară, a pachetului minimal de servicii medicale. Eugen Nicolăescu declara, în august 2008, că analiza Programului naţional de evaluare a sănătăţii arată că au fost identificate peste 150.000 de persoane care nu au ştiut că sunt bolnave. Până la sfârşitul programului respectiv, numărul persoanelor care şi-au găsit boli nebănuite prin acţiunea promovată de Nicolăescu o fi crescut cu alte câteva zeci de mii. În total, să fi fost vreo 200.000 de beneficiari bolnavi descoperiţi.
Implementarea pachetului minimal de servicii medicale, ultima găselniţă a ministrului, ar putea dubla acest număr, iar potenţialilor bolnavi nou-descoperiţi să li se tragă nenorocirile de la nevrozele cu care se vor pricopsi după începerea procedurii de implementare a pachetului minimal de servicii medicale.
Prin acest program se va limita numărul de vizite la medic, se vor face liste de aşteptare pentru prioritizarea cazurilor, iar unele serviciile medicale la cerere, aşa cum este cazul cezarianei – atunci când nu este o urgenţă sau nu este recomandată de medic -, vor fi suportate din buzunarul românilor. Pachetul de bază de servicii medicale şi pachetul minimal sunt proiectele prin care Nicolăescu susţine că va face „ordine în sistemul sanitar”. Acestea vor intra în vigoare din martie 2014, cu două luni întârziere decât era programat.
„Cu aceste pachete pacienţii vor şti exact care sunt serviciile medicale la care au dreptul”, consideră ministrul-economist Nicolăescu. Dacă iniţial ministrul anunţase că din 2014 românii nu vor mai da şpagă pentru a beneficia de dreptul lor şi nu vor mai aştepta până când se vor găsi bani pentru analize, demnitarul liberal şi-a nunaţat pe parcurs discursul. Oricum, în opinia ministrului, primele rezultate se vor putea simţi la un an după implementarea măsurilor.
Pachetul de bază de servicii medicale se va acorda persoanelor asigurate, în timp ce pachetul minimal, doar persoanelor neasigurate. În pachetul minimal de servicii medicale sunt cuprinse servicii medicale de urgenţă, de supraveghere şi depistare a bolilor cu potenţial endemo-epidemic, consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lăuzei, consultaţii de planificare familială, servicii de prevenţie şi activităţi de suport. Statisticile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate arată că în România, dintr-un total de 20 de milioane de cetăţeni, doar 2 milioane de persoane nu sunt asigurate. Actele normative promovate de Nicolăescu stabilesc reguli stricte şi în serviciile medicale oferite de medicii de familie.
Concret, dacă în prezent beneficiem anual de o vizită la medicul de familie pentru un control şi pentru un set de analize de rutină, indiferent de vârstă, din martie aceste servicii medicale vor fi disponibile o dată la trei ani românilor cu vârste cuprinse între 18 şi 39 de ani. După vârsta de 40 de ani, acestea vor fi disponibile gratuit în fiecare an. Românii care suferă de afecţiuni acute vor beneficia de cel mult două consultaţii în trei luni. Autorităţile spun că prin limitarea vizitelor la medicul de familie vor fi descurajaţi acei pacienţi care se prezintă la cabinetele doctorilor în fiecare lună pentru a-şi face o serie de controale, deşi nu au vreun motiv anume.
Noul pachet de servicii medicale de bază va fi axat pe prioritizarea cazurilor urgente, deci implicit se vor crea liste de aşteptare. O noutate legată se pachetul de bază de servicii medicale o reprezintă introducerea serviciilor medicale dentare. Astfel, copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani vor beneficia, o dată la doi ani, de tratarea unei carii, în timp ce persoanele trecute de vârsta de 65 de ani care au un venit sub 740 de lei vor beneficia de o proteză acrilică o dată la 5 ani. De asemenea, statul va pune la dispoziţia asiguraţilor extracţii dentare şi tratament în cazul unei infecţii la nivelul danturii. Aceste servicii medicale nu vor fi oferite la cerere, ci doar dacă sunt urgenţe sau medicul le consideră ca fiind necesare. În plus, pentru ca numărul românilor care au acces la servicii medicale stomatologice să fie cât mai mare, autorităţile intenţionează să înfiinţeze în fiecare spital de urgenţă sau judeţean câte un cabinet stomatologic, iar asistenţa medicală să fie asigurată în permanenţă. A.N.
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!