În ediţia trecută a publicaţiei noastre aminteam de lansarea, în cadrul Cercului Literar „Geo Bogza”, a revistei „Biblioteca de Câmpina”. În acest număr revenim cu prezentarea sumarului revistei amintite, împreună cu câteva propuneri.
Sfidând recesiunea economico-financiară, care a înghiţit o serie de publicaţii câmpinene de calitate („Partener”, „Zarva”, „Dialog info-sind”), conducerea Bibliotecii „Dr. C.I. Istrati” din Câmpina, în frunte cu Liliana Ene au realizat, la începutul anului 2011, o interesantă şi utilă lucrare de profil.
Noua revistă „Biblioteca de Câmpina”, nr. 2/ 2011, rod al preocupărilor unui colectiv harnic şi inimos de bibliofili, cuprinde: un editorial incitant prin problematica abordată, „Cărţile schimbă lumea?”, în care autorul, Florin Dochia, „vorbeşte” despre: Tablele de legi ale lui Moise, Biblia – Cartea Cărţilor, Manifestul Partidului Comunist, „Suferinţele tânărului Werther” de J.W. Goethe; articolul „Marin Sorescu, poet al meditaţiei grave”, unde prof.dr. Cristina Dinu subliniază modul particular de scriere al poetului, precum şi unele momente ale liricii scriitorului, iar prof. Iulian Moreanu prezintă „Cartea Maiei” de Ştefan Al. Saşa, o surpriză plăcută cu un volum pentru copii.
Rubrica „Scriitori câmpineni” debutează cu o prezentarea a criticului şi istoricului literar prof. dr. C-tin Trandafir, critic care semnează şi articolul „Emil Cioran şi poezia”.
Revista mai cuprinde, printre altele, articolele: „Personalităţi ale bibliotecii româneşti” – Dan Simionescu (1902 – 1993); „Biblionet – un nou serviciu la Biblioteca Municipală Câmpina” (din care aflăm despre Programul Naţional Biblionet – lumea în biblioteca mea) de Liliana Ene; „Oaspeţi la Câmpina – Principele Radu al României”; „Europa culturală/ 17 martie Ziua Irlandei” (cu referiri la prelegerile domnilor Codruţ Constantinescu şi Florin Dochia); „Nobel pentru Literatură 1969”. Samuel Beckett (intervievat de Samuel Beckett); „Centenar – Eugen Jebeleanu” (scurtă biografie a unui scriitor născut la Câmpina); „Documente inedite în colecţia bibliotecii” (Alexandru Tudor-Miu văzut de soţia sa) şi se încheie cu un reuşit careu, „Scriitori români”, realizat de Gheorghe Ene.
Theodor MARINESCU
