O nouă școală de arte marțiale se deschide la Câmpina

Oamenii de aici care se potrivesc cu sufletul meu. Sunteți niște oameni extraordinari și chiar dacă eu am fost nevoit la un moment să plec în străinătate, acum am revenit și sper să fi revenit de tot pentru că vreau să facem treabă cât putem de bine.

La un moment dat am creat un imperiu în artele marțiale din România și în anii 2000 aveam peste 8 săli de arte marțiale în 8 capitale de județ, plus alte săli în orășele arondate capitalelor respective, inclusiv în Câmpina.

Nu este un sport, este o artă marțială, deci o artă a războiului. 

Nu există arte marțiale obișnuite. Există doar o formă de karate implementată în unele țări care probabil nu au vrut să meargă la un adevărat mod de a lupta și au luat partea soft a artelor marțiale pentru a face din ele un sport.

Este o amintire veche care m-a făcut să dau denumirea clubului și înseamnă marea armonie, adică toate elementele, fie ele interne sau externe, telurice sau cosmogonice, toate se pot reuni într-o armonie perfectă.

De prin anii ’70. Nu mai știu exact vârsta, dar pentru că mă înălțam foarte repede m-am apucat de sport, de aproape toate sporturile – am făcut și haltere, box, lupte libere, judo, handbal, chiar cu rezultate foarte bune. Dar drumul meu a dus către artele marțiale, văzându-l pentru prima dată pe Bruce Lee cum lupta într-un film, ca toți copiii de pe vremea aceea.

Este prea mult spus. Pe Bruce Lee îl compar cu un Leonardo da Vinci în știință și pictură sau cu un Einstein în fizică și nu am putea să spunem vreodată că am putea atinge Bruce Lee pentru că este un geniu care se naște o dată la 500 de ani. Facem ce putem.

Este o artă foarte complexă pentru că un luptător de arte marțiale, în afară de faptul că lucrează fizic, cu propriul corp, lucrează și psihic, și sufletește, pentru a deveni pe cât posibil spiritual și atunci trebuie știe să se poarte, trebuie să știe să vorbească, să danseze, să picteze, în afară de a folosi brațele și picioarele pentru a se apăra.

Nu. Chinezii o fac până în trei ani, japonezii încep pe la 5-7 ani, iar thailandezii de când se nasc pleacă direct pe ring. Și noi avem tradiție foarte puternică în acest domeniu, începând de la traci, până în zilele noastre putem să enumerăm nenumărate nume care au practicat artele marțiale, fie că s-a numit o artă marțială a cavalerului trac, fie a zeiței Hestia, fie că a fost vorba de Radu Buzescu, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul s.a.m.d. Putem spune că arta marțială este aici la ea acasă.

Vom avea cursurile la Casa de Cultură „Geo Bogza“ din Câmpina și vor fi sâmbăta și duminica, de la 10.00 la 12.00. Vom practica o artă marțială complexă, inspirată din mai multe stiluri chinezești, japoneze și thailandeze pentru că le-am practicat și le practic în continuare, sper la un nivel destul de bun. Și noi putem să fim buni, chiar dacă nu mai sunt vremurile de altădată.

Depinde de educația lui, de mentalitate și de necesitate. Arta marțială este pentru oricine, de la copil la bătrân. Nu există om în vârstă. Are un anumit număr de ani pe buletin, dar poate să arate mult mai tânăr datorită artelor marțiale. Arta marțială este foarte complexă și poate genera o tinerețe interioară mai mare și armonioasă din toate punctele de vedere, pentru oricine, indiferent de vârstă. 

Este un abonament pentru toată lumea. Am mers întotdeauna pe o sumă mică nu pentru că nu ar fi calitate. Calitatea o va vedea oricine vine să practice. Nu este joacă în artă. Este o artă a războiului de interes interior. În momentul în care intrăm într-un aspect pentru a-l practica, trebuie s-o facem din tot sufletul. 

Înainte se lucra cu mâna goală, loviturile de genunchi erau primite în plin și nu se plângea nimeni. Cu echipa de atunci de la Câmpina puteam să merg oriunde pe Glob, cu oricare dintre echipele mele, în orice parte a țării, puteam să merg în orice campionat. Acei copii erau dăruiți și practicau din tot sufletul. Acum ne antrenăm cu protecții pentru coate, pentru trunchi, pentru genunchi, pentru tibii, s.a.m.d.

Comparativ cu alte sporturi, în trecut accidentările erau mult mai puține pentru că antrenamentul era de așa natură astfel încât omul să învețe să se apere cu adevărat de toate loviturile, și aici putem include și loviturile psihice, și loviturile de viață. Un om este călit cu adevărat atunci când știe ce atitudine să aibă la momentul respectiv.

Pe unii i-am regăsit în străinătate. La momentul acesta avem pe cineva în Irlanda și vom deschide o sală, la fel în Spania și în Germania. Deci șansele nu sunt să mai facem opt capitale de județ, ci opt capitale de țări. Avem un vis frumos și sper să-l împlinim pentru că există viață lungă în artele marțiale. 

Pe mine, personal, nu deoarece în artele marțiale înveți să supraviețuiești. Am căutat să facem competițiile, chiar dacă în România nu s-a mai putut ține campionatul full contact de Shin Karate, unde ar fi venit peste 30 de țări. Ar fi fost primul campionat de o asemenea anvergură care s-ar fi desfășurat în România. În schimb, s-au ținut campionate internaționale și naționale, iar un alt campionat mondial s-a desfășurat online. Avem două locuri 1 la băieți și fete și încă patru medalii de argint și una de bronz.

La un campionat online trebuie să demonstrezi mult mai mult față de atunci când ești face to face cu adversarul sau când execuți o kata deoarece la momentul respectiv îți trebuie mai multă energie, mai multă dăruire și mai multă impregnare de imagine în fața arbitrilor care sunt departe de tine și te văd pe o cameră destul de mică.

Nu pentru că vom menține acea distanță, iar sala este destul de mare. Revenind la campionate, am reușit să mergem datorită țărilor care nu au fost într-o perioadă urâtă și ne-am deplasat în Ucraina, Polonia, de unde ne-am întors și cu medalii. Am reușit cu echipa a doua, de tineret să luăm trei medalii de aur și trei medalii de argint pentru România. Este extraordinar când vedem steagul României cum se urcă pe catarg și se cântă imnul în prezența noastră.

Cu siguranță vom avea pentru că întotdeauna Câmpina a fost o pepinieră foarte bună. Am avut de aici campioni europeni și multe alte rezultate foarte bune.

Nu este o forță, este o energie care se manifestă și pe care ne educăm să o ordonăm către o anumită direcție care poate să fie o autoapărare pentru că dacă nu dăm noi, dă celalalt.

Soarta sau Doamne, Doamne sau am avut ocazia și n-am pierdut-o. Am reușit să fac o Academie de Medicină Chineză chiar în centrul artelor marțiale și al medicinii tradiționale. 

În anii ’70. Acea vreme era propice pentru a călători în țările asemeni nouă.

Îmi place să fac bine. Un luptător adevărat, ca și conduită, trebuie să considere că modul lui de existență este arta de a transforma un dușman într-un prieten, iar o boală sau o pandemie trebuie să devină prietena noastră și nu să ne distrugă. Așa putem aduce armonie în interiorul nostru, dar și în jur.

Liniștea. Este extraordinar! Copiii vin să ne învețe liniștea, modul de a fi, vin să ne învețe adevărul. Ei vin cu o prismă nouă de a vedea lucrurile, iar noi trebuie să-i lăsăm să se manifeste liber pentru a ne putea arăta ei nouă și nu noi lor.