O mare victorie a ecologismului pe plan local:

Batalul de pe strada Lacul Peştelui, din imediata vecinătate a lacului cu acelaşi nume, era, până acum doi ani, o groapă cu compartimente betonate pline cu reziduuri petroliere, dar şi cu deşeuri menajere şi dintre cele rezultate în urma unor lucrări de construcţii. De curând, acest batal a fost, în fine, ecologizat. Spunem “în fine” nu pentru că s-ar fi depăşit termenul de execuţie al acestei importante investiţii pentru sănătatea mediului natural din cartierul Turnătorie, ci pentru că termenul pe care îl prognoza, la începuturile proiectului, conducerea executivului municipal era de un an de zile. Au fost doi ani de muncă asiduă, deoarece lucrările au fost destul de complicate şi, foarte important, au constituit o premieră pentru municipiul nostru, cea mai veche capitală a “aurului negru” din România, un oraş cu destule păduri în jur, dar afectat de o poluare istorică veche de un secol, ale cărei urme au rămas astăzi batalele cu reziduuri petroliere ale Rafinăriei “Steaua Română”. Curios este faptul că acest batal, deşi umplut cu reziduuri petroliere rezultate din activitatea Rafinăriei (ulterior, şi cu deşeuri rezultate din nesimţirea unor concetăţeni), aparţinea, de fapt (dar nu şi de drept, îndrăznim noi să afirmăm),  domeniului privat al municipiului. O asemenea aberaţie numai în Românica noastră, a tuturor posibilităţilor, se putea întâmpla. 

După Revoluţia din Decembrie şi după ce toate societăţile comerciale locale şi-au refăcut şi înregistrat proprietăţile imobiliare (zice-se, conform documentelor din arhivele proprii păstrate), batalul din dreapta străzii Lacul Peştelui nu a fost revendicat de nicio întreprindere. Şi, ca să nu rămână un pământ al nimănui, un “no man’s land”, a ajuns să intre (prin nerevendicare, prin inexistenţa vreunui proprietar), în domeniul Consiliul Local. Proiectul reabilitării batalului, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operaţional Sectorial “Mediu”, a fost denumit “Reabilitare sit poluat istoric – batal depozitare reziduuri petroliere de pe strada Lacul Peştelui”. El a fost finalizat recent printr-o conferinţă de presă (aşa cum se întâmplă cu toate proiectele europene), întâlnirea desfăşurându-se, săptămâna trecută, în sala de şedinţe a Primăriei Câmpina. La întâlnire au participat primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir, reprezentanţi ai firmei executante (un consorţiu format din firma germană Bauer şi cea românească Ecoplast), precum şi ai firmelor care au asigurat asistenţa tehnică pentru implementarea, executarea şi auditul proiectului. Finalizarea a fost una procedurală, căci cea fizică, de pe teren, care a însemnat ecologizarea efectivă şi deplină a batalului, se terminase în urmă cu două săptămâni, când fusese realizată şi recepţia lucrărilor. Valoarea proiectului a fost de aproape 10,3 milioane de lei (fără TVA) şi a avut ca perioadă de implementare intervalul de timp 18.01.2011 – 18.03.2014. Proiectul a însemnat ecologizarea conform normelor europene a unor gropi cu deşeuri petroliere în suprafaţă de aproape 8200 m.p. Pentru că vecinătatea compartimentelor de şlam a fost folosită, multă vreme, ca depozit ilegal de deşeuri (plastic, sticlă, demolări de construcţii etc), prima dată s-a început cu înlăturarea acestor deşeuri şi a vegetaţiei uscate din zonă. Apoi, şlamul petrolier din batal (5000 m.c.), a fost excavat şi tratat în instalaţia de desorbţie termică. După demolarea compartimentelor betonate ale batalului, şlamul tratat a fost împrăştiat pe toată suprafaţa sitului şi nivelat. Pe suprafaţa nivelată a sitului s-a aplicat o membrană geotextilă pentru a separa şlamul tratat şi solul contaminat din batal de solul curat importat. Peste stratul de sol curat, de 35 cm grosime, s-a aplicat un strat de sol vegetal gros de 15 cm, însămânţat cu iarbă. Prin acest proiect, a fost înlăturat complet impactul negativ al batalului asupra mediului înconjurător. Şi cum “stă bine” oricărui proiect derulat în România, executantul lucrărilor a fost chiar amendat de inspectorii de mediu pentru realizarea unor procese tehnologice care nu respectau întru totul normele europene de mediu. Lucrările au fost realiniate standardelor de calitate a mediului, iar totul a decurs, până în final, foarte bine. Astfel, prin acest proiect, ecologismul câmpinean a repurtat o importantă victorie, într-o ţară în care păstrarea curăţeniei mediului înconjurător nu este considerată în firea lucrurilor de către majoritatea locuitorilor săi. A.N.