O experienţă numită Câmpina. Nigerianul Solomon Komawei ni se destănuie:

Reporter: Până să ajungi în România, cu ce te ocupai la tine în ţară?
Solomon Komawei: Eu vin din Delta Nigerului. Extragem ţiţei în zona noastră. Însă, din păcate, mulţi dintre tineri nu au un loc de muncă. Criza cu care ne luptăm la noi, Guvernul încearcă să o rezolve prin programe de calificare de acest gen, trimiţându-ne la şcoală. Noi suntem mulţumiţi, pentru că ne întoarcem acasă capabili să lucrăm, având nişte slujbe bune. Nu am avut o slujbă stabilă, din cauza problemelor sociale din Nigeria. De aceea suntem aici, să putem căpăta nişte îndemânări, o calificare. Abia apoi vom avea un serviciu aşa cum se cuvine. Odată întorşi, companiile petroliere care acţionează în ţara noastră ne vor căuta şi ne vor angaja. Mai am un frate mai mic, care este cu mine, aici, să înveţe.
Reporter: Ce calificare vei avea la finalizarea cursurilor?
Solomon Komawei: Unii dintre noi au avut slujbe, e adevărat, temporare, în industria de petrol. Sper să lucrez într-un domeniu ce ţine de această industrie. Mi-ar plăcea să lucrez direct în producţie, ca driller şi cred că pentru mine va fi un lucru bun. Îmi place ceea ce învăţ aici. Problema mea este că, deocamdată, profesorii se concentrează pe partea de foraj şi nu pe producţie, care îmi place mie.
Reporter: Eşti deja de trei luni în România, respectiv în oraşul Câmpina. Cum ai perceput această schimbare?
Solomon Komawei: Românii sunt foarte prietenoşi. Cei din Câmpina ne-au făcut să ne simţim bineveniţi. Întotdeauna ni se acordă o primire călduroasă. Aici este un loc plin de pace, liniştit, comparativ cu Nigeria. Ne place, ne înţelegem cu tot ce se întâmplă, cu atmosfera din jurul nostru. Singura problemă e limba de comunicare.
Reporter: Cum vă petreceţi timpul liber, tu şi colegii tăi, după orele de şcoală?
Solomon Komawei: Înainte de a începe cursurile, efectiv, timp de o lună am fost duşi cam peste tot. Am fost pe diverse şantiere, la Confind, obişnuindu-ne cu fabrica, la salină la Slănic, la munte, la zăpadă, la muzee la Bucureşti. Şi aici, la Câmpina, am fost la Muzeul Grigorescu. Am fost şi la castel, la Hasdeu. Mi-a plăcut povestea Iuliei şi acel templu spiritual. Am fost în multe locuri, dar nu ştiu eu să le numesc. Consider că din punct de vedere spiritual am câştigat multe lucruri, am resimţit totul în mine. Mi-am făcut mulţi prieteni, începând cu profesorii, implicit Radu, translatorul nostru.
Reporter: Cum te împaci cu dorul de casă?
Solomon Komawei: E clar că tuturor ne este dor de casă. Însă suntem conştienţi că am venit să învăţăm nişte lucruri şi să plecăm cu ele înapoi. Perioada aceasta o privim ca pe una de sacrificiu.
Reporter: În zilele acestea, foarte călduroase, cred că vă simţiţi în elementul vostru.
Solomon Komawei: A, e vremea din Nigeria aşa că, ne simţim bine, acum!
Reporter: Cum v-aţi acomodat cu bucătăria românească?
Solomon Komawei: E una dintre probleme. Noi suntem africani. E greu să te obişnuieşti cu mâncarea de aici. Aici, nu avem cassava (n.r. – plantă tropicală denumită cassava, manioc sau tapioca). Noi ne-am adus nişte ingrediente din Nigeria, dar nu e de ajuns. Îmi place orezul, îmi plac cartofii, îmi place mâncarea, în general. Apoi, găsim aici fructele pe care le găsim şi în Nigeria.
Reporter: După trei luni petrecute aici, ce-ţi place cel mai mult şi ce nu-ţi place?
Solomon Komawei: Îmi place, cum spuneam şi mai devreme, siguranţa, liniştea şi stabilitatea socială în comparaţie cu Nigeria, un mediu ostil şi nesigur. Chiar mi-ar plăcea foarte mult să rămân aici. Instituţiile publice sunt organizate după anumite standarde şi asta îmi place. Nu pot să spun acum despre ceva ce nu-mi place dar, cu timpul, mă gândesc că vine iarna. O să mă prindă octombrie aici! Apoi, avem mulţi profesori, dar numai un translator, care face tot ce poate.
Reporter: Crezi că se vor linişti lucrurile în Nigeria, va fi o stabilitate socială?
Solomon Komawei: Acum, cred că avem conducători buni, care vor fi în stare să preia şi să rezolve problemele sociale, această nesiguranţă. Este pentru prima dată când Nigeria are un preşedinte care provine din Delta Nigerului, acolo unde se află marile exploatări petroliere. Noi sperăm că vom avea cu acesta şanse mari de dezvoltare.
Reporter: Ce-ţi doreşti cel mai mult?
Solomon Komawei: Să pot să-mi absolv cursurile cu notă maximă, să am un certificat care să-mi asigure, acolo, o poziţie în staff-ul managerial al activităţii de producţie şi să pot să fiu un exemplu pentru cei care vor veni după mine.