„Nu suntem imigranți, suntem cetățeni ai orașului Câmpina”

Peste drum de fosta fabrică de cherestea „21 Decembrie”, închisă de mulți ani, trăiesc în case modeste 18 familii, ale unor oameni care au lucrat odinioară în fabrica amintită. În vremurile bune, în care se produceau zilnic tone de cheresteaua, lor li s-au repartizat aceste locuințe cu titlu de chiriași. Erau branșați la rețeaua de apă a fabricii și li se oprea costul acestei utilități pe statul de plată. Fabrica fusese racordată la o magistrală de apă potabilă care aproviziona municipiul Ploiești și aparținea de Exploatare Sistem Zonal  Prahova SA, principalul producător de apă potabilă al județului, aflat în subordinea Administrației Naționale „Apele Române”. Prin fața caselor aflate vizavi de fabrică, pe sub șoseaua Paltinu, trece conducta de apă a Hidro Prahova SA, operatorul regional de apă care gestionează sistemele câmpinene de apă-canal. Însă apa din conducta respectivă nu este potabilă, ea fiind clorinată abia la stația de tratare de pe Voila (din fosta Tabără de vacanță), aflată la aproape 2 km distanță. 

Pe la mijlocul anilor 1990, cei din colonia „21 Decembrie” și-au cumpărat locuințele. În 2006, fabrica de cherestea s-a închis, iar apoi clădirile și cele 16 hectare de pământ au  intrat succesiv în proprietatea unor oameni de afaceri, ultimul fiind Claudiu Davițoiu, cel care este asociat cu Consiliul Local pentru realizarea pe aceste terenuri a unui parc industrial, despre care se tot vorbește de câțiva ani și care se va realiza peste nu se știe câți alți ani. După 2006, locuitorii coloniei au rămas racordați la rețeaua de apă a fabricii, dar fără să plătească această utilitate. Un deceniu, Claudiu Davițoiu le-a permis acest lucru. Aici a fost și greșeala lor, fiindcă, mulțumiți probabil cu această gratuitate, deși au anunțat la Primărie problema lor, nu au insistat pe lângă conducerea orașului să fie branșați la o conductă cu apă potabilă și să li se factureze consumul. Dar așa cum necunoașterea unei legi nu poate fi invocată de nimeni în apărarea sa, într-un proces juridic, fiindcă fiecare om este dator să cunoască legile țării în care trăiește, conducerea Primăriei nu poate invoca în apărarea sa faptul că nu a cunoscut decât târziu problema oamenilor din colonia de la marginea orașului, care sunt marginalizați în două rânduri: o data prin geografia periferică a locului, iar a doua oară prin atitudinea de nepăsare a autorităților față de problema lor. 

Administrația publică a Câmpinei  trebuia să facă demersuri concrete, insistente și cu finalitate într-un orizont de timp rezonabil pe lângă operatorul de apă sau alți factori decidenți, pentru a oferi locuitorilor  coloniei respective, câmpineni plătitori de taxe și impozite, condiții de trai decente. Dacă în Câmpina există o rețea de apă potabilă, apoi de ea trebuie să beneficieze toți câmpinenii, indiferent că stau în centrul orașului, în vile impozante, sau la periferia lui, în căsuțe modeste. În septembrie 2016, fără să fie anunțați, celor din colonie li s-a oprit alimentarea cu apă potabilă. Nu se știe nici azi prea bine dacă a fost decizia actualului proprietar al fabricii sau a celor din conducerea ESZ Prahova, de la Ploiești, dar până la urmă, acest lucru nici nu are prea mare importanță. De un an de zile, 18 familii de câmpineni de pe Șoseaua Paltinu trăiesc ca în Evul Mediu, fără apă potabilă în locuințe, fiind obligați să se aprovizioneze cu apa de băut din oraș, de la mare distanță, dar și să strângă apa din ploi sau să-și aducă apă pentru spălări corporale ori de rufe tocmai din râul Doftana, această din urmă apă fiind păstrată în butoaie mari pentru a fi decantată de nisip și alte impurități. Nemaisuportând acest calvar, la ultima ședință a legislativului municipal, oamenii au venit să-și spună păsurile și să mai ceară încă o dată ajutorul conducerii municipalității. Discuțiile declanșate au fost aprinse și au durat 30 de minute.  

Cu jalba la Consiliul Local

14 familii din cele 18, câte trăiesc în colonia „21 Decembrie”, și-au trimis reprezentanți la ultima ședința a Consiliului Local Câmpina, într-o nouă încercare capabilă să ducă la rezolvarea problemei cu care sunt confruntați de un an de zile, situația actuală putându-le afecta grav sănătatea, deci, și viitorul. Președintele de ședință le-a acordat câteva minute, dar discuțiile s-au încins, prelungindu-se aproape o jumătate de oră. Purtătorul de cuvânt al acestor nefericiți a subliniat în intervenția sa că ei nu au venit pentru a arăta cu degetul la prezumtivi vinovați, ci doar ca să grăbească demersurile celor abilitați de lege să rezolve situația de criză în care se găsesc. 

„Am venit în fața dvs, pentru că avem o problemă acută și vitală. Din 10 septembrie 2016 nu mai avem apă potabilă. Am fost la HidroPrahova (atât la Câmpina, cât și la Ploiești), am fost la ESZ Ploiești, la dl primar, la dl viceprimar, la Prefectură, dar pe unde nu am fost. Nimeni nu are soluții, deși ni se promite mereu că se vor găsi soluții. Domnilor, nu găsesc pe nimeni vinovat de aici, dintre dvs, că ni s-a oprit apa. Fabrica în care am lucrat a acumulat multe datorii, drept pentru care Hidro Prahova ne-a tăiat apa, iar apoi fabrica s-a legat de conducta ESZ care duce apă la Ploiești. După ce s-a închis fabrica, locuițele noastre au rămas legate în continuare la rețeaua fabricii. Într-adevăr, nu am plătit apa, dar nimeni nu a venit să ne atenționeze. De la Captare ne ziceau că noi nu consumăm multă apă, întrucât sunt și pierderi mari pe conductă. Ne-au lăsat așa. Anul trecut ne-au întrerupt conducta fără să fim anunțați, deși cred că era moral să fi fost anunțați. Poate și noi am fost vinovați că nu ne-am interest mai mult de rezolvarea problemei. Am așteptat cum se zice în popor, ca în vorba aia: «Dă-mi, Doamne». Acum toată lumea se ascunde după hârtii. Nu vreau să acuz pe nimeni. Poate într-adevăr nu sunt acum fonduri, dar apa nu este importată din străinătate, nu cred că este o investiție prea mare, cea prin care să beneficiem și noi de acest serviciu public elementar pentru un municipiu. Facem o ultimă rugăminte și un apel la dvs, conducerea orașului prezentă aici, să ne ajutați și să hotărâți ce putem face pentru a ieși din impas. Gândiți-vă că e un an de zile de când noi nu mai avem apă potabilă în locuințe. Vă rugăm să nu uitați că nu suntem imigranți, ci suntem cetățeni ai acestui oraș, ca toți câmpinenii care beneficiază de apă potabilă în locuințele lor. La cine să mai mergem, cui să ne mai adresăm?”, i-a întrebat retoric Ion Tudose pe aleșii câmpinenilor, deci și ai nefericiților din colonia „21 Decembrie”.

Soluția primarului: „Vă rezolvăm, dar nu acum!”

În stilul său caracteristic, de politician dornic să rezolve toate problemele orașului mai ales în campaniile electorale, probabil cu gândul la posibile viitoare critici și acuze din partea inspectorilor Curții de Conturi sau a procurorilor DNA, edilul orașului nu le-a promis oamenilor din colonia ”21 Decembrie” nimic concret. Calm, cu lecția bine învățată dinainte de ședință, fără să-l treacă toate apele unor neliniști lăuntrice (și, bineînțeles, nici apa potabilă care îi neliniștește pe cei de pe Șoseaua Paltinu), Horia Tiseanu le-a expus totuși celor prezenți trei variante de rezolvare a situației: „Deși nu reprezint singura instituție care poate rezolva problema sau care ar trebui să se implice în rezolvarea problemei, aș putea spune că problema dvs imi este bine cunoscută, în urma audiențelor și memoriilor pe care le-am primit de la dvs. 

Noi n-am stat degeaba, am analizat situația nefericită în care vă aflați, dar este destul de greu să găsim o rezolvare rapidă a acesteia. Din conducta de alimentare a municipiului, cu diametru de 700 mm, nu vă putem alimenta cu apă, fiindcă este o conductă de transport făcută cu fonduri europene, ori se știe că la investițiile cu fonduri UE nu mai putem interveni. Nici din conducta de alimentare a comunei Cornu, care trece tot pe lângă colonie, nu vă putem alimenta, pentru că și aceasta este realizată cu fonduri europene. Proprietarul fostei fabrici, dl Claudiu Davițoiu, v-a tăiat apa, nu știu din ce motive. Ar fi o soluție care ar rezolva urgent situația dvs, dar nu știm cât de fezabilă va fi. Fiindcă am putea vorbi cu dl Davițoiu să vă lase să vă rebranșați, dar numai după ce vă montați apometrele corespunzătoare, urmând să plătiți consumul de apă către societatea dumnealui, iar dumnealui să plătească ulterior valoarea facturilor către Hidro Prahova. Dacă dl Davițoiu ar fi de acord cu această variantă, ar fi o soluție, dar numai în cazul în care nu sunt pierderi mari pe rețea. Ar mai fi două variante, mult mai fezabile, care țin de jurisdicția noastră, a Primăriei, dar ele nu pot fi finalizate prea repede. Hidro Prahova sau Primăria Câmpina ar putea realiza o conductă de aducțiune a apei în locuințele dvs. Deci a doua soluție ar fi ca noi să prindem în bugetul local, la capitolul Investiții, lucrarea de introducere a unei conducte de aducțiune a apei, lungă de aproape 3 km, până la dvs. Să alocăm banii necesari la următoarea rectificare de buget și să facem o licitație pentru studiul de fezabilitate și pentru execuție. E o variantă care nu se poate face însă prea repede. Iar a treia soluție, de mai lungă durată, ar fi ca Hidro Prahova, în cadrul proiectului POIM cu finanțare europeană, pe lângă celelalte lucrări de canalizare și reabilitare a conductelor de apă, să includă și extinderea rețelei de apă cu o conductă până la marginea orașului spre Șoseaua Paltinu. Asta ar fi o perspectivă mai îndepărtată, căci s-ar putea face în doi-trei ani. Dacă însă avem succes în discuțiile cu dl. Davițoiu, în contextul realizării acolo a unui parc industrial, veți fi alimentați rapid cu apă. Dacă nu aveți azi apă, este pentru că nu a existat  o cale rapidă de rezolvare a problemei”.

Astfel, rezolvarea situației „coloniștilor” în variantele Tiseanu a fost prezentată în tiparele unui stil ambiguu, de autentică politică mioritică asezonată cu parfum  caragialesc, vorbele primarului părând a suna ca din gura unui celebru personaj al lui nenea Iancu: „Aveți puțintică răbdare, stimabililor. Vă rezolvăm, dar nu se poate… Nu se poate acum, dar vă rezolvăm.  Cum ați trecut o iarnă fără apă potabilă, o puteți trece și pe-a doua…”  

Primarul o avea dreptate în sensul în care trebuie respectate prevederile legii privitoare la investițiile publice, dar investiția respectivă putea fi prinsă în bugetul pe anul acesta (fiindcă problema era cunoscută), sau în cel mai rău caz, în precedenta rectificare de buget, care s-a făcut nu de mult. Dar se pare că cele două duzini de voturi ale alegătorilor din colonia de la marginea orașului sunt insuficiente pentru un deranj mare cât o conductă de aducțiune a apei potabile lungă de 3 km. „Apa trece, pietrele rămân”, zic bătrânii, dar chestia asta este valabilă numai la apele naturale. În conductele de aducțiune ale Puterii locale, dacă apa potabilă nu trece, trec voturile în conductele de promisiuni ale Opoziției. 

Fostul viceprimar intervine

După expunerea primarului, fostul viceprimar Ion Dragomir, liderul grupului consilierilor municipali PSD (practic, liderul Opoziției din miniparlamentul câmpinean), a intervenit propunând o soluție de urgență, mai puțin acoperită de hârtii și documente tehnice, dar care, în opinia sa, va fi înțeleasă și acceptată la următorul control al inspectorilor Curții de Conturi, cei care controlează cheltuirea banului public din instituțiile de stat. „Nu am nicio contribuție în venirea acestor oameni în sală. Dar cred că niciunul dintre noi nu ar dori să aibă părinții locuind în acele case. Trebuie să ne gândim că oamenii nu merită acest chin și ce ar trebui să facem ca să le curmăm chinurile. Am impresia că nu facem tot ce trebuie pentru a le asigura niște condiții umane de trai. Am făcut licitație pentru închiriere de utilaje, iar o conductă lungă de 1,5 km, de la cea mai apropiată stație de tratare, ar putea fi pusă  într-un șanț săpat de un utilaj corespunzător, pe care să-l monitorizăm strict. Cât poate să coste un utilaj ca să sape un șanț 1,5 km? 

Vedem cât e ora de utilaj, că aveți licitația făcută la ADPP, îl grăbim să facă treaba corespunzător și le ducem conducta până aproape de ei, ca să își sape apoi singuri șanțurile pentru branșamente. Sunt ferm convins că se poate face treaba asta. Și nu pun întrebarea de ce plecați la Cimișlia (oraș înfrățit cu Câmpina – n. red.) fără să cereți aprobarea Consiliului Local, ci întreb de ce nu încercați să rezolvați problema acestor oameni, pentru că puteți, voi cei din coaliția majoritară. Varianta Davițoiu ar trebui să fie ultima soluție. Vă asigur că putem face față pentru aceste cheltuieli la viitorul control al Curții de Conturi”, a declarat Ion Dragomir în plenul Consiliului Local. Sigur, e mai ușor să critici atunci când ești în Opoziție, propunând soluții mai mult teoretice decât practice. Însă soluția avansată de Ion Dragomir ar putea fi luată în calcul, dacă varianta Davițoiu nu se finalizează. Legile trebuie aplicate și în spiritul lor, nu doar în literal lor. Iar spiritul oricărei hotărâri a Consiliului Local, care este reprezentantul poporului câmpinean, este să asigure un trai decent tuturor câmpinenilor. Până la urmă, așa cum s-au refăcut poduri prăbușite la inundații fără licitații de lucrări, tot așa ar putea fi realizată și o aducțiune de apă de 1,5 km pentru colonia de pe Șoseaua Paltinu, ca să nu-I mai prindă pe oameni iarna fără apă în case. 

Un fost consilier acuză nepăsarea autorităților

Gena Preda, fost consilier în precedentele două mandate, a promovat, cât a fost în miniparlamentul câmpinean, rezolvarea problemelor oamenilor din cartierul Voila (în care locuiește), inclusiv din colonia de la „21 Decembrie”. Oamenii i-au solicitat ajutorul, iar fosta doamnă consilier nu a pregetat să îi ajute. „Oamenii au venit la mine și am fost cu ei pe la toate instituțiile abilitate. Am fost la Hidro Prahova (atât la Câmpina, cât și la Ploiești), am fost la ESZ Ploiești, dar și la stația de tratare a apei de la Voila. Am fost la dl primar, la dl viceprimar, la dl subprefect. Prima dată am fost la dl Poenariu, șeful stației ESZ Voila. Dânsul nici nu știa că oamenii fuseseră tăiați de la conducta de apă. Se pare că oprirea apei a fost urmarea unui conflict între dl Radu (care are oi adăpostite în spații ale fostei fabrici) și dl Vladimir, proprietarul unui gater care funcționează acolo. Am fost la la conducerea ESZ Prahova, la Ploiești, care ne-a ascultat cu multă înțelegere. Directorul-general chiar a chemat de față cu noi toți șefii de servicii și i-a întrebat care ar fi soluția. Aceștia au opinat că s-ar putea face cu Hidro Prahova un act adițional la contractul existent, de care să beneficieze oamenii din colonie, pentru că un astfel de contract adițional s-a mai făcut. Era prin iunie 2017 întâlnirea asta. În aceeași zi ne-am dus la sediul Hidro Prahova din Ploiești unde am fost tratați cu multă răceală, deci cu totul altfel. Dl Semcu nu a venit (mi s-a părut că nici nu a vrut să vină), ne-au întâmpinat un domn și o doamnă, aceasta s-a retras rapid și am rămas numai cu un domn deloc amabil, care ne-a condus într-o sală de ședințe, dar fără să ne invite să ne așezăm pe scaune. Ne-a mai spus că nu Hidro Prahova trebuie să meargă la ESZ, ci invers, pentru un eventual contract adițional. I-am amintit că municipiul nostru este acționar la Hidro Prahova și că acest operator trebuie să gestioneze rețelele de apă câmpinene. Interlocutorul nostru ne-a promis că va rezolva problema în trei zile, iar de atunci au trecut trei luni, iar conducerea Hidro Prahova ne-a dovedit că nu înțelege suferințele oamenilor din colonie. Eu cred că se poate ajunge la o înțelegere, astfel încât oamenii să se rebranșeze din nou tot la vechea conductă a fabricii, iar dacă nu vor putea suporta pierderile (în lipsa apei, conducta de aducțiune cred că s-a corodat puternic), să se aștepte realizarea unei noi investiții. Până la urmă, toate pierderile de pe rețea le suportăm tot noi, consumatorii, prin majorările de tarife. Hidro nu va ieși niciodată în pagubă. Sunt sigur că se fac multe by-pass-uri pentru reședințele de vară ale unor oameni  influenți. Mă mai frământă un gând: vilele de la Lunca Mare, nu departe de colonie, cum or fi alimentate cu apă potabilă?”, ne-a declarat Gena Preda.

Adrian BRAD