Românii îşi merită pe deplin faima de a fi plini de patimă atunci când fac politică. Iar politicienii noştri locali nu se abat de la regulă. Administraţia Tiseanu din mandatul trecut (atunci când edilul-şef şi liderul PDL Câmpina făcea toate jocurile nu doar în Primărie, ci şi în Consiliul Local, unde partidul său avea o majoritate confortabilă), îşi făcuse un obiectiv prioritar în a înfiinţa un muzeu al oraşului, denumit chiar Muzeul Câmpinei. Nu era foarte clară tematica sa (muzeu al istoriei exploatărilor petroliere pe aceste meleaguri sau muzeu cu prezentarea evoluţiei Câmpinei de la o simplă vamă la un important centru economic şi cultural), dar, în orice caz, proiectul unui muzeu al oraşului nostru ajunsese într-o fază avansată. Fusese înfiinţată chiar o comisie formată din specialişti care puteau contribui la realizarea Muzeului Municipiului Câmpina. Fusese stabilit, în principiu, şi sediul muzeului, la etajul clădirii Casei Căsătoriilor, care urma să fie inaugurată la finalul anului 2013, ceea ce s-a şi întâmplat.
În primăvara lui 2012, istoricul Alin Ciupală, unul dintre cei mai înfocaţi susţinători ai ideii înfiinţării unui muzeu al Câmpinei, ne-a declarat că “trebuie avute în vedere şi respectate mai multe condiţii până la înfiinţarea unui muzeu. În primul rând, trebuie consultată şi respectată legea de organizare a muzeelor, o lege recentă şi complicată. Muzeul trebuie să aibă un spaţiu generos de expunere şi un la fel de generos spaţiu de depozitare. În timp, se presupune că instituţia îşi va face o zestre bogată de documente şi obiecte legate de istoria oraşului, iar acestea nu pot fi toate expuse integral, o parte trebuind a fi conservată în spaţii corespunzătoare. După părerea mea, un muzeu al oraşului interesează într-o măsură mai mică turiştii care vin din alte zone ale ţării, aceştia peferând, la recomandarea ghizilor însoţitori, arhicunoscutele noastre muzee Hasdeu şi Grigorescu. Aşadar, acest muzeu eu îl văd ca pe un muzeu destinat mai mult câmpinenilor. Prin urmare, el trebuie să aibă săli unde să se organizeze săptămânal reuniuni, lansări de carte, expoziţii de artă, conferinţe etc. S-ar putea amenaja aici şi o sală care să găzduiască un fel de club-cafenea, unde câmpineanul să vină, să răsfoiască presa din ziua respectivă, să socializeze cu ceilalţi vizitatori; eventual, să bea şi o cafea. Nu mi se pare, însă, deloc fericită găzduirea muzeului în aceeaşi clădire cu alte instituţii.”
Înaintea alegerilor locale din 2012, primarul Horia Tiseanu era sigur de reuşita realizării muzeului, dar după aceste alegeri, noua majoritate miniparlamentară locală formată din PSD, PNL şi PP-DD, de multe ori ostilă iniţiativelor primarului, a decis că proiectul Muzeului Municipiului Câmpina (MMC) nu era viabil, drept pentru care Consiliul Local a desfiinţat comisia însărcinată cu înfiinţarea MMC.
Un deceniu de război juridic
În 2002, Ciprian Bischoff, căutând în arhiva instituţiei, a găsit un contract vechi de 80 de ani prin care se adeverea că, în 1939, Gheorghe Grigorescu, fiul pictorului Nicolae Grigorescu, a vândut administraţiei oraşului, pentru o sumă importantă de bani, 202 lucrări ale tatălui său, schiţe şi desene în creion, peniţă şi laviu. Arhivarul Primăriei i-a arătat imediat contractul secretarului municipiului, Paul Moldoveanu, care, dându-şi seama de importanţa actului juridic uitat în negura vremurilor, a luat urma operelor grigoresciene şi le-a găsit la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. La iniţiativa lui Paul Moldoveanu, municipalitatea a acţionat în justiţie MNA pentru recuperarea celor 202 lucrări de artă. Acţiunea în revendicare a municipalităţii avea să fie soluţionată favorabil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie abia după 11 ani. Peste un deceniu de război juridic cu MNA, în care procesul a fost amânat, strămutat, tergiversat, judecat şi rejudecat, aşa cum se întâmplă cu multe cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată din România. Operele pictorului naţional valorează astăzi aproximativ un milion de euro, ceea ce face din Primăria Câmpina una dintre cele mai bogate din ţară.
Maşina de vot a majorităţii a început să scârţâie?
La ultima şedinţă a Consiliului Local Câmpina, alcătuit din 19 membri, alianţa majoritară formată din PSD, PNL şi PPDD (fiecare formaţiune politică având câte patru reprezentanţi), nu a mai funcţionat, aşa cum ne-a obişnuit până acum, ca o maşină de vot bine unsă, dovadă fiind faptul că un proiect important iniţiat de edilul-şef a reuşit să scindeze majoritatea făcând ca cei patru consilieri PPDD-işti să voteze, în premieră, împreună cu cei şapte consilieri PDL-işti. La începutul şedinţei, primarul Horia Tiseanu a cerut introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de hotărâre privind participarea municipiului la un proiect european denumit “Un muzeu nou al municipiului Câmpina prin punerea în valoare a patrimoniului cultural local”, proiect prin care municipalitatea încearcă găsirea unei locaţii corespunzătoare pentru cele 202 schiţe şi desene ale lui Nicolae Grigorescu vândute Primăriei Câmpina, acum 80 de ani, de către fiul “pictorului naţional”.
Din acel an, municipalitatea câmpineană a purtat un lung război juridic cu Muzeul Naţional de Artă (MNA), în custodia căruia, prin anii 1950, au ajuns aceste lucrări. Lungul şir de procese s-a terminat la jumătatea anului trecut, când instanţa supremă a decis că cele 202 lucrări trebuie să reintre în proprietatea şi în posesia municipiului Câmpina. Însă MNA condiţionează cedarea lor de găsirea unui loc aclimatizat şi securizat corespunzător, pentru depozitarea acestora. “Vă rog să votaţi acest proiect pentru a nu pierde banii europeni. Lucrurile s-au desfăşurat foarte rapid, de aceea nu am putut să vă anunţ mai devreme. Pentru că nu avem bani pentru un studiu de fezabilitate, am decis să participăm la acest proiect european, prin care vom primi o finanţare de aproape 400.000 de lei, numai dacă vom expune lucrările în cadrul unui muzeu. În prealabil, am făcut demersuri fără succes pentru depozitarea şi expunerea acestor lucrări în încăperile de la subsolul Castelului “Iulia Hasdeu”, a căror securitate, ne-au spus specialiştii, lasă de dorit. Apoi, a urmat refuzul celor de la Muzeul Memorial “Nicolae Grigorescu”. Pe ultima sută de metri, încercăm să profităm de apariţia bruscă a şansei acestui program european”, le-a spus edilul consilierilor. Horia Tiseanu a iniţiat un proiect de hotărâre prin care se înfiinţa un muzeu în cele trei camere de la etajul clădirii Casei Căsătoriilor, unde lucrările lui Grigorescu pot fi depozitate şi expuse publicului pe rând, periodic (timpul de expunere nu trebuie să depăşească 10 zile pe an), în aşa fel încât să fie îndeplinite şi condiţiile cerute de oficialii de la Bruxelles, pentru a se putea primi importanta finanţare de aproape 380.000 de lei (3,8 miliarde de lei vechi).
“Să se înfiinţeze accept, dar mă abţin”
În cele câteva cuvinte ale acestui intertitlu, exact ca în stilul inegalabilului Caragiale, s-ar putea rezuma atitudinea consilierilor municipali ai PSD şi PNL, care nici n-ar fi dat cu piciorul proiectului european, nici nu l-ar fi votat. Aşa că s-au abţinut la votarea proiectului de hotărâre iniţiat de Tiseanu, ceea ce, până la urmă, tot valoarea unui vot împotrivă are. Primind mesaje de la liderul lor informal, consilierul judeţean Jenica Tabacu, reprezentanţii PPDD au votat pentru înfiinţarea muzeului. Ceilalţi consilieri ai alianţei majoritare din legislativul municipal nu au dorit să voteze proiectul. Cel mai probabil, din orgoliile rănite ale unor aleşi puşi aproape în faţa unui fapt împlinit: introducerea, pe ultima sută de metri, a unui proiect de hotărâre (lucru care nu se întâmplă pentru prima dată), pe care nu au timp să-l studieze în profunzime. Cu toate regretele primarului că lucrurile s-au petrecut atât de repede, încât consilierii nu au putut fi anunţaţi de acest proiect decât cu o zi înainte de şedinţă, cu toate că exista riscul pierderii banilor europeni (a doua zi, trebuiau depuse toate documentele, inclusiv acceptul consilierilor, la Ministerul Culturii), social-democraţii şi liberalii s-au abţinut la votarea proiectului de hotărâre. Asta, deşi au apreciat indirect oportunitatea participării la proiectul european. Şeful Comisiei de cultură, liberalul Florin Frăţilă, l-a dojenit pe edil, pentru că “nu ne-aţi anunţat din timp, şi aţi fi putut s-o faceţi, măcar la telefon, pentru că aparatul de lucru pe care îl aveţi în subordine vă permite acest lucru elementar”, iar viceprimarul Ion Dragomir a declarat că “nu voi vota acest proiect, pentru că mi-e teamă. Dacă exista consultare şi dialog, puteam găsi o locaţie potrivită, care, după mine, ar fi la Muzeul Hasdeu. Suntem de acord că trebuie găsit un spaţiu adecvat de depozitare, dar nu vrem să se spună că fentăm Europa, ca să le luam banii, că aprobăm un loc de depozitare căruia îi zicem muzeu.” Cu voturile consilierilor PDL şi PPDD, proiectul a trecut, dar votarea lui a însemnat şi prima fisură în unitatea majorităţii formate după alegerile locale din 2012.
Florin Frăţilă, preşedintele comisiei de cultură din Consiliul Local:
“Nu pot să înţeleg decizia în pripă a înfiinţării unui muzeu în mansarda unei clădiri”
“Adevărul este că acest proiect de hotărâre a fost introdus pe ordinea de zi a Consiliului Local la urgenţă. Nu au existat niciun fel de consultări prealabile şi am fost puşi în situaţia să aflăm amănunte chiar în plenul şedinţei. Nu aşa se procedează, mai cu seamă că de mai bine de un an, insist pe lângă executivul Primăriei să găsim o clădire adecvată înfiinţării muzeului oraşului. Pot să înţeleg şi susţin atât accesarea fondurilor europene într-o astfel de situaţie, cât şi importanţa readucerii schiţelor pictorului Nicolae Grigprescu în patrimoniul municipalităţii, dar nu pot să înţeleg decizia în pripă a înfiinţării unui muzeu în mansarda unei clădiri ce adăposteşte, în acelaşi timp, serviciul de asistenţă socială al oraşului şi Casa Căsătoriilor. O alegere nefericită! Îi rog pe câmpineni să se gândească la următoarea situaţie: într-o zi, un grup de turişti, să zicem străini, va dori să viziteze aşa-zisul muzeu. În aceeaşi zi se poate întâmpla ca la parterul clădirii cu pricina să se oficieze cinci căsătorii, acompaniate de alaiul de rigoare, iar la serviciul de asistenţă socială să aştepte zece familii cu copii. Să fie asta soluţia prin care ne promovăm patrimoniul cultural al oraşului? Eu cred că nu. Şi mai cred că oamenii politici, votaţi să administreze cum se cuvine oraşul, trebuie să dovedească responsabilitate şi nu populism” – a declarat Florin Frăţilă.
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!