Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor RomâniaFilm (RADEF) este o companie de stat şi de tot păcatul. Şi din acest ultim motiv, este vrednică de dispreţ. Mai ales atunci când îşi bate joc de administraţiile publice locale. Fiindcă în ultimul deceniu al comunismului românesc televiziunea naţională (nu exista pe atunci decât TVR 1), avea o lungime impresionantă a programelor difuzate (două ore în fiecare seară a săptămânii de lucru, adică de luni până sâmbătă), cinematograful era o instituţie apreciată de români. Chiar dacă multe filme erau pline de propagandă comunistă. Până în 1990, RADEF deținea 600 de săli de cinema și avea 5.000 salariați. În anul 2002, RADEF mai avea în administrare doar 415 cinematografe. În anul 2006, RADEF administra 317 săli și grădini de spectacole cinematografice, proprietate privată a statului. Dintre acestea, 160 erau închiriate către diverse persoane juridice, 118 săli erau închise, iar 39 erau utilizate de către Regie pentru difuzarea de filme. În noiembrie 2007, RADEF administra 282 de cinematografe, din care 100 erau închiriate. În februarie 2008, RADEF mai avea 300 de angajați. După anul 2008, întrucât Legea nr. 303 din 2008 permitea acest lucru, nu mai puţin de 107 săli și grădini de proiecție cinematografică au trecut în administrarea unor autorități locale. Prin acea perioadă, după apariţia ordonanţei de guvern care prevedea normele metodologice de aplicare a Legii nr. 303, a încercat şi municipalitatea câmpineană să reintre în posesia clădirii construite prin 1960. S-au făcut toate demersurile pentru ca imobilul să intre în proprietatea privată a oraşului, dar fără sorţi de izbândă. Iniţial, conducerea RADEF a comunicat Primăriei că o să trimită la Câmpina o echipă pentru realizarea transferului, dar ulterior, invocându-se faptul că municipalitatea nu s-a ocupat de întreţinerea imobilului (care fusese închiriat unei firme private ce a reabilitat clădirea), diriguitorii RADEF s-au răzgândit, anunţând că transferul nu mai era posibil. Primăria Câmpina a continuat totuşi să trimită adrese de solicitare a clădirii.
Luna trecută, prin ultima adresă de răspuns, cei de la RADEF recunosc că legislaţia permite transferul clădirii către municipalitatea câmpineană, dar se scuză că instituţia nu are banii necesari pentru asigurarea cheltuielilor necesare acestei operaţii (documentaţia tehnico-economică, deplasările echipelor pentru realizarea efectivă a transferului etc). Prin urmare, Câmpina să mai aştepte, deoarece transferul Cinematografului se va realiza în funcţie de disponibilităţile băneşti ale Regiei. Adică, la Sfântul Aşteaptă. O atitudine plină de aroganţă la adresa Câmpinei, umilită de o mână de conţopişti birocraţi şi incapabili, cărora le e frică să nu li se ia obiectul muncii, ca să nu ajungă pe drumuri. La ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local, primarul Horia Tiseanu a făcut o scurtă prezentare a situaţiei şi a nefericitei corespondenţe purtate cu cei de la RADEF, subliniind totodată că ”cineva a vrut să-și bată joc de noi prin această adresă. Noi am făcut toate demersurile necesare și le vom face în continuare”. Consilierul municipal Elena Albu, preşedintele Comisiei de buget-finanţe, a considerat că ultima adresă a RADEF ”a fost un răspuns la mişto. Eu mă angajez să fac o chetă pe Facebook de la câmpinenii care scriu că-și doresc cinematograful înapoi. O să dăm noi bani pentru a-i aduce pe cei de la Regie din București în Câmpina și pentru a plăti toate documentele necesare transferului”.
