Câmpina nu va putea scăpa niciodată de statutul de eternă „a doua vioară” a județului Prahova. Și este și normal să se întâmple așa, ținând cont că Ploieștiul, prima vioară prahoveană, este de aproape șapte ori mai mare decât municipiul nostru în toate domeniile. Pe vremea lui Ceaușescu, atunci când apărea la echipa de fotbal Poiana Câmpina vreun jucător mai răsărit, imediat îl lua Ploieștiul, fără ca nimeni din conducerea Câmpinei să crâcnească. La fel și în politică. Și în cea de dinainte de 1989, și în cea de după acest an. În perioada postdecembristă, conducerile filialelor județene ale principalelor partide politice (PSD, PNL și PDL – ultimul unificat, ulterior, cu PNL), au făcut mereu legea în organizațiile câmpinene ale celor trei partide amintite. Dacă vreun politician câmpinean avea relații pe la guvernanții de la București, atunci mai putea trece de filtrul subiectiv al candidaturilor impuse de liderii de la Ploiești. Dacă nu, nu. De la Revoluția din Decembrie și până azi, Câmpina a dat mai mulți parlamentari (deputați și senatori). Nu prea mulți, pentru că grosul trebuia să vină de la Ploiești. Nu am avut la fiecare început de legislatură a Parlamentului României câmpineni în acest for suprem al democrației românești. În două mandate (2008 – 2012 și 2012 – 2016), Câmpina a avut câte doi parlamentari: un deputat și un senator. În primul dintre cele două mandate amintite, ne-au reprezentat în Parlament deputatul Florin Anghel și senatorul Georgică Severin. În al doilea, deputatul Virgil Guran și senatorul Georgică Severin. Dacă în două rânduri, conducerile județene ale PSD, PDL și PNL ne-au lăsat cu doi localnici în Parlament, să nu ne facem iluzii că în Guvernul României, pe post de ministru, va ajunge vreodată vreun câmpinean locuitor al acestui oraș; deci nu o persoană cu origini câmpinene, dar cu domiciliul în București. Și nu cred că vom avea un concetățean în fruntea vreunui minister, fiindcă liderii politici județeni de la Ploiești vor dori mereu să-și impună oamenii lor la butoanele prin care se dirijează resursele financiare existente în orice minister. În schimb, Câmpina a dat, mare minune!, doi ministri-adjuncți. Mai exact, doi secretari de stat. Primul, în guvernarea CDR-PD. Al doilea, în guvernarea PSD-ALDE. În 1998, un câmpinean (stabilit, după facultate, la București), pe numele său, Mirel Țariuc, absolvent al Liceului ”Nicolae Grigorescu” – promoția 1976, un tip extrem de inteligent și de carismatic, a ajuns secretar de stat în Ministerul Turismului. După o vreme, Mirel Țariuc a fost numit șef al Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, apoi președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, dar niciodată ministru plin. A fost susținut de PNȚCD, mai precis de Constantin Dudu Ionescu, care, pe vremea Convenției Democrate, a fost ministru al apărării și ministru de interne.
Venind în zilele noastre, la începutul lunii trecute, Mihaela Voicilă (patroana firmei Voipan), a ajuns, grație bunelor relații pe care le are cu premierul Viorica Vasilica Dăncilă (cel puţin aşa susţin surse din PSD), secretar de stat pentru IMM-uri în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, minister condus tot de un prahovean, senatorul Radu Oprea. Prin presa județeană și locală s-a mai scris despre apropierea dintre cele două „doamne” ale partidului celor trei roze. Ghilimelele sunt din cauza doamnei Veorica, ajunsă în fruntea guvernului tocmai din fruntea întunecată a mustăciosului șef peste Camera Derutaților și peste întreaga țară; și ea plină de derutați, de la Mare până-n Carpați. Spre deosebire de protectoarea sa de la Palatul Victoria, care schingiuiește zilnic limba română în declarații publice (nu mai vorbesc despre cele private), Mihaela Voicilă se împacă bine cu limba maternă și are, cu o ușoară îngăduință, stofă de politician. Poate nu chiar o stofă englezească, din cea mai pură lână Shetland, ci doar una cu multe fibre sintetice. Ce vreți, o stofă de politică mioritică, dar, oricum, nu o stofă catastrofă, de vreme ce din acest material și-a croit singură veșmintele de președinte al PSD Câmpina și de vicepreședinte al PSD Prahova. Mihaela Voicilă conduce o afacere de succes, compania de panificație Voipan, una dintre cele mai cunoscute din zona Câmpina. Nu poate nimeni nega faptul că doamna Mihaela este ceea ce anglo-saxonii numesc o „self-made woman”. Fiind patroana unui important IMM local, are toate șansele să facă treabă bună în fruntea structurii ministeriale pe care o conduce, un departament dedicat special IMM-urilor românești.
V-am fi dat mai devreme informația despre al doilea ministru-adjunct cu rădăcinile înfipte în ținutul Câmpinei, dacă doamna secretar de stat Voicilă ar fi avut mai mult timp liber. Faptul că o facem acum este și din pricină că doamna Mihaela ne-a tot dus politicos cu vorba (cu vorba bună, fraților, să ne înțelegem, pentru că ne-a explicat frumos femeia că are treabă multă la minister). Astfel, vreme de câteva săptămâni, a tot amânat (după tipicul „poate săptămâna viitoare”), să răspundă solicitării noastre de a ne acorda un interviu. I-am propus să îi trimitem întrebările interviului printr-un email și tot prin email să ne răspundă, dar nici așa nu a fost chip să ne atingem scopul. „Sunt foarte ocupată acum, poate săptămâna viitoare…” suna invariabil motivul pentru care doamna ministru-adjunct nu găsea și pace un răgaz de 30 de minute ca să ne răspundă la patru-cinci întrebări. Și noi o credem pe cuvânt, deoarece ne-a și dovedit că nu ne-a amăgit. Și folosim trecutul perfectului compus, întrucât ne-am consolat definitiv și ne-am luat adio de la ideea interviului. La ultima ședință a Consiliului Local, fără să fi fost invitată sau interpelată, doamna Mihaela și-a făcut brusc apariția pe la mijlocul ședinței, așezându-se cu modestie pe unul dintre locurile destinate publicului obișnuit. O apariție absolut augustă și surprinzătoare. Primarul Horia Tiseanu, plin de curtoazie (cum, de altfel, îl știe toată lumea), a întrerupt discuțiile ce se purtau în acel moment și a salutat apariția Mihaelei Voicilă în sala de ședințe. „V-aș întrerupe puțin ca să o salutăm pe doamna secretar de stat Mihaela Voicilă. Prezența dumneaei ne bucură și ne onorează, indiferent de culoarea politică…” Bla, bla, bla… Așa curtoazie politică mai rar. Și cum vă spuneam ceva mai devreme, ca să ne demonstreze că, într-adevăr, nu are timp pentru interviul nostru de 30 de minute, doamna Mihaela a mai ieșit din sală ca să vorbească la telefon, după care a revenit, dar la un moment dat, într-un final izbăvitor, a ieșit definitiv din sală. Dar nu oricând, ci fix după 29 de minute de la prima sa apariție maiestuoasă. O femeie adevărată și plină de adevăr, pentru care cuvântul dat e sfânt. „Poate săptămâna viitoare” a spus, „poate săptămâna viitoare” a rămas. Cum ar spune neamțul: Ein Mann, ein Wort (Un om, un cuvânt).
Adrian BRAD
